Experţi: Sistemul bancar moldovenesc este vulnerabil, iar recuperarea banilor fraudaţi este lentă

Vulnerabilitatea sistemului bancar este determinată de acţionariatul netransparent, managementul şi guvernanţa internă slabă, procedurile şi regulile interne nesatisfăcătoare, precum şi mecanismele ineficiente de contracarare a spălării banilor. Lichidarea acestor vulnerabilităţi trebuie să constituie politica primordială a Băncii Naţionale Moldovei pentru următorii doi-trei ani.

Constatarea este făcută de către Transparency International Moldova şi IDIS „Viitorul” într-un raport privind monitorizarea evoluţiilor din sectorul financiar-bancar în perioada decembrie 2016 – octombrie 2017.

Într-o conferinţă de presă la IPN, Veaceslav Ioniţă, unul dintre autorii raportului, a spus că, începând cu anul 2014 şi până în prezent, în sistemul bancar nu s-a reuşit identificarea unui mecanism clar de reglementare. Sistemul nu-şi îndeplineşte funcţia lui de bază: de creditare a economiei.

Expertul a menţionat că riscul de credit reprezintă de asemenea o vulnerabilitate majoră a sectorului bancar. În perioada supusă analizei, numărul creditelor neperformante a crescut cu 65%, constituind 17,2% din portofoliul de credite. Iar portofoliul de credite s-a micşorat cu 9%. Potrivit expertului, în anul 2017, riscul de credit continuă să fie semnificativ. În opinia expertului, o atenţie deosebită ar trebui acordată  modalităţilor de rambursare primară a creditelor, precum şi calităţii sursei secundare de rambursare, şi anume calităţii şi valorii asigurării creditelor.

Fostul ministru al Finanţelor Veaceslav Negruţa, un alt autor al raportului, a declarat că efectele economice ale fraudei bancare se vor menţine încă cel puţin încă 24 de ani. Potrivit expertului, unul dintre elementele care provoacă numeroase întrebări ţine de graba cu care a fost asumată acea garanţie emisă de către Guvern şi convertirea garanţiei, în septembrie 2016, în datorie de stat.

Totodată, rămân un şir de întrebări fără răspunsuri. Una dintre ele este de ce garanţia a fost convertită în datorie, din moment ce prima hotărâre de Guvern secretă prevedea un termen pentru care garanţia este emisă, iar cea de-a doua hotărâre a eliminat termenul pentru care garanţia a fost emisă şi, respectiv, ea putea să fie activă doar în momentul în care toate măsurile au fost întreprinse pentru a recupera mijloacele de la cele trei bănci beneficiare.

„Noi considerăm că acest moment nu a fost valorificat şi nu a venit încă, pentru că sunt active care pot fi recuperate încă, inclusiv în investigaţii internaţionale”, a notat Veaceslav Negruţa. Referindu-se la investigaţia Kroll, autorii raportului constată că aceasta este neglijată de către autorităţile competente în investigarea fraudelor bancare, iar cel de al doilea raport Kroll este în aşteptare şi deocamdată nu se cunoaşte când va fi prezentat.

Mariana Raţă, jurnalistă de investigaţie, a menţionat că datorii de sute de milioane de lei ale unor agenţi economici care au contract pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată, inclusiv prin lichidarea acestor companii, cu transferarea activelor spre zone offshore. Potrivit jurnalistei, deşi cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au iniţiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare.

Lilia Carasciuc, preşedinta Transparency International Moldova, a menţionat că, pe de o parte, a fost adoptat cadrul legal care vine să consolideze sistemul bancar, însă pe de altă parte, la scurt timp au fost operate modificări. Şi în aceste condiţii, apare întrebarea dacă modificarea cadrului legal s-a făcut în grabă sau modificările se fac în scopul unor grupuri de interese.

„S-a constat că, pe de o parte, se recuperează unele sume, sigur că minuscule comparativ cu frauda totală, dar pe de altă parte, vedem că acestea se recuperează din vânzarea activelor, nu e vorba de acei bani care au fost fraudaţi. Şi atunci vedem că acei bani fraudaţi vor fi puşi pe umerii contribuabililor”, a notat Lilia Carasciuc. 

Potrivit ei, recuperarea banilor în toată lumea este un proces complex, dar, în ceea ce ţine de cazul Republicii Moldova, cetăţenilor li se spun vorbe frumoase, pentru ca până la urmă fraudele să fie puse pe umerii lor.

Directorul executiv IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, a declarat că procesul de recuperare a banilor este frânat şi există un şir de întrebări la care autorităţile trebuie să dea răspunsuri. Potrivit lui, există senzaţia că anumite persoane de rang oficial îşi doresc cât mai mult ca lumea să uite despre faptul că a avut loc această fraudă bancară şi să acopere cu alte evenimente, alte agende de alternativă, astfel încât să se meargă mai departe fără ca banii sustraşi din sistemul bancar să fie recuperaţi.

Furtul din sistemul bancar a survenit ca urmare a unor scheme dubioase aplicate la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială, cu eliberarea de credite neperformante şi atragerea agresivă a depozitelor bancare de la populaţie, şi solicitarea ulterioară a unor credite de urgenţă de la Banca Naţională. În septembrie 2016, prin asumarea răspunderii, Guvernul a decis convertirea în datorie de stat a garanţiilor emise în anul 2014 şi 2015 pentru creditele de urgenţă, în mărime de 13,5 miliarde de lei, acordate de BNM celor trei bănci falimentare.