Expert: Relaţiile moldo-române vor avansa în 2022 pe câteva direcţii

Relaţiile moldo-române au revenit anul trecut, după 2016, „la respiraţia firească cu ambii plămâni instituţionali”, formaţi din cele două instituţii superioare ale puterii politice în stat – preşedinţie şi guvern. O spune comentatorul politic Ion Tăbârţă, transmite IPN.

În opinia sa, pe parcursul lui 2022, relaţiile dintre Republica Moldova şi România vor avansa pe mai multe direcţii. Vor continua tendinţele macro-economice şi dialogul politic stabil. De asemenea, se va accelera cooperarea bilaterală convenită prin semnarea, pe 23 noiembrie, a unei Foi de parcurs între cele două state.

Foaia de parcurs indică, cu statut de prioritate, darea în exploatare a gazoductului Ungheni-Chişinău, construcţia interconexiunilor în domeniul energiei electrice, construcţia podului rutier Ungheni-Ungheni, consolidarea podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti şi reabilitarea podului feroviar Galaţi-Giurgiuleşti. Toate aceste proiecte sunt mai vechi, realizarea lor fiind trenată anterior dintr-o mulţime de motive, a notat comentatorul.

Ion Tăbârţă  spune că este puţin probabil că vor fi progrese majore în anul 2022 pe fiecare din iniţiativele menţionate. Gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău, cu toate că a fost finalizat, încă nu sunt clare perspectivele de a-l da în exploatare. Va fi dificil ca gazoductul să devină funcţional în anul 2022 în condiţiile crizei energetice la nivel de european şi a lipsei de iniţiativă din partea guvernului de la Chişinău pe acest subiect.

Foaia de parcurs prevede şi încheierea unui nou acord cu privire la implementarea unui program de asistenţă tehnică şi financiară, în baza unui ajutor financiar nerambursabil acordat de către România Republicii Moldova, care să îndeplinească funcţiile Acordului semnat în 2010, devenit caduc la 28 martie 2021. Încheierea unui nou acord are toate şansele să se producă în 2022, considerând valoarea simbolică şi importanţa deosebită a unui cadru de cooperare bilaterală pe domeniul reformelor instituţionale din Republica Moldova, notează comentatorul politic.

Cât despre dimensiunea comercială, statisticile care se referă la comerţul bilateral vorbesc despre viitorul potenţial al relaţiilor comercial-economice, România fiind astăzi principalul partener comercial al Republicii Moldova. Totodată, pe dimensiunea cooperării medicale în pandemie, România a jucat un rol decisiv pentru Republica Moldova. Este de aşteptat ca şi în anul 2022 susţinerea critică a statului român pe dimensiunea reducerii impactului devastator al pandemiei să continue, devenind o practică stabilă.

Ion Tăbârţă s-a referit şi la contextul regional al ameninţător. În opinia sa, în caz de tensiuni în regiune, Republica Moldova poate cu adevărat conta pe România. „Indubitabil, Republica Moldova are nevoie de un acord politic special cu România în domeniu securităţii, nu doar în termini militari şi nici de genul unui tratat politic de bază pe care şi-l doreau agrarienii şi comuniştii moldoveni. Ci de un document fundamental, care ar prevedea aportul României la garantarea securităţii statale şi suveranităţii teritoriale a Republicii Moldova, bazat pe concepţia „celor două state suverane româneşti”, formulată încă la începutul anilor 1990”, a remarcat comentatorul politic.

Ion Tăbârţă a mai spus că, dacă la Chişinău nu vor interveni perturbări politice excepţionale, care ar impune schimbarea guvernului, orice alte forme de criză politică prelungită, care ar contesta direcţia europeană, atunci la nivelul oficial, relaţiile Republica Moldova-România vor menţine un ritm accelerat.

O şedinţă comună a guvernelor celor două state este planificată în luna februarie, pe agenda căreia se găseşte aprobarea mai multor proiecte concrete, iar dialogul cald şi prietenesc între preşedinţi vor menţine o atmosferă constructivă.