Expert: Prin majorarea pensiei minime propusă de PAS, se tatonează terenul pentru majorarea vârstei de pensionare

Economistul Roman Chirca se arată nedumerit de rapiditatea cu care Guvernul promovează iniţiativa majorării pensiei minime până la 2.000 de lei. Potrivit lui, această insistenţă ar fi explicată prin dorinţa Guvernului de a pregăti societatea pentru o eventuală majorare a vârstei de pensionare, notează IPN.

În acelaşi timp, economistul Viorel Gârbu spune că autorităţile ar trebui la renunţe la contractarea excesivă a creditelor şi să repornească motoarele economiei, pentru ca ţara să nu mai fie dependentă de împrumuturile din exterior.

Potrivit premierului Natalia Gavriliţa, majorarea pensiei minime până la 2.000 de lei de la 1 octombrie va costa bugetul de stat în acest an 600 de milioane de lei, iar pentru anul 2022 vor fi necesare cel puţin 2 miliarde de lei. Economistul Roman Chirca spune că insistenţa cu care se promovează acest proiect, într-o perioadă financiară complicată, se explică prin intenţia autorităţilor de a majora ulterior vârsta de pensionare.

„Este evident şi la suprafaţă de ce se propune majorarea pensiei minime la 2.000 de lei, pentru că imediat vom asista la majorarea vârstei de pensionare. Menirea acestei iniţiative este să contrabalanseze emoţiile din societate. Pe de o parte vom reveni la majorarea vârstei de pensionare până în 2028, aşa cum era prevăzut anterior, dar în schimb, se va majora pensia minimă”, a spus expertul economic Roman Chirca în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune.

În acelaşi timp, Viorel Gârbu califică drept eronată strategia Guvernului de a se împrumuta cu sume „exorbitante” de la partenerii externi. Pe termen lung, afirmă economistul, o astfel de politică duce la dependenţa statului de asistenţa financiară din exterior.

„Guvernele îşi văd performanţele din perspectiva accesării creditelor. Este un mesaj eronat şi acest gen de politici descurajează cetăţenii pe termen lung, fiindcă ţara nu este condusă de priorităţile oamenilor, ci în funcţie de condiţionalităţile din exterior. Noi trebuie să facem ordine în fiscalitate, în modul cum sunt impuse taxele, sectorul bancar ar trebui să crediteze mai mult economia, nu consumul, aşa cum se întâmplă acum”, a spus Viorel Gârbu.

Prim-ministra Natalia Gavriliţa a anunţat că până la sfârşitul lunii august Republica Moldova ar putea primi 236 milioane de dolari din partea FMI şi 50 de milioane de euro din partea Uniunii Europene. De asemenea, în septembrie ar urma să înceapă negocierile autorităţilor de la Chişinău cu experţii FMI în vederea semnării unui nou program pentru o perioadă de 3 ani.