Expert în politică externă: „Republica Moldova nu va adera la UE fără soluţionarea conflictului transnistrean“
0Declaraţia aparţine directorului executiv al Asocieţiei pentru Politică Externă Victor Chirilă şi a fost făcută în cadrul clubului de presă „Politica de reintegrare a Republicii Moldova: viziune, strategie, mijloace“. Specialistul susţine că dialogul dintre Chişinău şi Tiraspol aduce tot mai puţine rezultate. Astfel, Republica Moldova are nevoie de o strategie naţională, dar şi de un buget mai mare pentru reintegrarea ţării.
„Anul 2013 a demostrat că politica paşilor mici de angajare cu regiunea transnistreană dă tot mai multe semne de uzură, avem tot mai puţine rezultate, lista subiectelor conflictuale dintre Chişinău şi Tiraspol se extinde, provocările Tiraspolului se ţin lanţ, iar acestea fac mult mai dificilă continuarea negocierilor într-o manieră constructivă“, susţine Victor Chirilă directorului executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE).
Astfel, specialistul accentuază că Republica Moldova are nevoie de o strategie naţională de reintegrare a ţării şi că Chişinăul trebuie să informeze cetăţenii despre acţiunile pe care le efectuază pentru soluţionarea conflictului transnistrean, dar şi despre ce înseamnă reglementarea transnistreană.
Totodată, Victor Chirilă afirmă că instituţiile de la Chişinău, responsabile de reintegrare au mai multe lacune.
„Comisia guvernamentală nu are o viziune clară despre ce ar urma să facă, nu are un document de care să se ghideze. Practic, întâlnirile sunt pentru a se informa reciproc despre ultimele evoluţii, atitudini, acţiuni imediate. Biroul de reintegrare este responsabil de o sumedenie de activităţi. Trebuie să spunem clar că acestea nu-i permit să se concentreze pe politici, strategii şi planuri de acţiuni pentru reintegrarea ţării. Ministerele noastre nu dispun de informaţii veridice despre situaţia în domeniile ce le vizează din regiunea transnistreană. Nu au nicio viziune cu privire la eventuale acţiuni care ar aduce regiunea transnistreană mai aproape de malul drept. Nici grupurile sectoriale nu au un obiectiv clar fixat în activitatea lor“, accentuează expertul.
Cu siguranţă provocările administraţiei de la Tiraspol nu vor înceta. Noi trebuie să continuăm dialogul prin toate mijloacele. Este important să evităm orice escaladare a provocărilor ce ni se creează Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă
„Nu vor adera la UE fără soluţionarea conflictului trasnistrean“
Astfel, specialistul propune o serie de recomandări guvernaţilor de la Chişinău. „Clasa politică, partidele politice trebuie să-şi reconfirme sprijinul pentru principiile reglementării politice stipulate în Legea Parlamentului, din 2005, cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului. Este nevoie de elaborarea unei strategii naţionale de reintegrare care ar fi implementată independent de obstacolele pe care le creează administraţia de la Tiraspol. Această strategie ar trebui să facă o analiză minuţioasă a situaţiei politice, economice din regiunea trasnistreană: să fixeze obiectivele, să definitiveze oportunităţile, avantajele şi riscurile procesului de reintegrare a Republicii Moldova. Ministerele trebuie să acorde o mai mare atenţie problematicii transnistrene. Nu este o scuză că nu există informaţii, surse. Ele pot fi creeate, obţinute, dacă există interes. Inregrarea europeană nu va fi dusă la bun sfârşit fără soluţionarea problemei trasnistrene. Nu vom adera la UE fără soluţionarea acestei problematici“, accentuează Victor Chirilă.
E nevoie de o campanie de comunicare pentru a explica cetăţenilor: ce înseamnă procesul de reglementare şi că acesta nu se reduce doar la negocierile în formatul 5+2 Victor Chirilă, directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă
Mai mulţi bani pentru reintegrarea ţării
Totodată, Victor Chirilă susţine că autorităţile de la Chişinău trebuie să aloce mai mulţi bani pentru procesul de reintegrare a ţării. „Nicio strategie nu va fi credibilă dacă nu vor exista surse clare de finanţare a politicii de reintegrare. Actualele surse sunt mizere pentru sarcina şi obiectivele noastre. 15 milione de lei nu este o sumă care poate convinge societatea că guvernul, clasa politică îşi doresc reintegrarea ţării“, declară specialistul.
Am putea însă învăţa din experienţa altor state. „De exemplu, Germaniei pentru reintegrarea Germaniei de Est a cheltuit peste un trilion de euro, dintre care 185 de miliarde au fost adunate de la cetăţeni, în baza unei taxe de solidaritate. Coreea de Sud a creat în 2012 un fond de unificare a ţării, chiar dacă această unificare este departe, acest fel de acţiuni mobilizează societatea şi clasa politică. E nevoie să înţelegem că reintegrarea presupune anumite costuri, compromisuri, consens“, a mai adăugat Victor Chirilă.