Expert-Grup: Erodarea cadrului de luptă împotriva spălării banilor, tendinţă îngrijorătoare în 2018

Anul economic 2018 a fost marcat de suprapunerea unor tendinţe economice pozitive, care au fost mai curând de suprafaţă, cu tendinţe negative, care sugerează conturarea unor constrângeri profunde de dezvoltare, transmite IPN.

Astfel, chiar dacă la prima vedere se observă o creştere economică constantă de circa 4%, acompaniată de o moderare inflaţionistă esenţială şi chiar revigorarea uşoară a activităţii investiţionale private, ritmurile de relansare sunt mult prea mici în raport cu baza de comparaţie scăzută.

De asemenea, insuficiente pentru o convergenţă reală în raport cu ţările din regiune. Constatările se regăsesc într-o ediţie a publicaţiei „Realitatea Economică”, elaborată de către experţii Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”.

Potrivit autorilor, ocuparea informală continuă să crească, iar sectorul agricol – cel mai important angajator din ţară – stagnează. Acest fapt denotă calitatea scăzută a creşterii economice şi impactul limitat a acesteia asupra ameliorării calităţii vieţii. Chiar dacă se observă o dinamizare a reformelor în sectorul financiar-bancar, nivelul de intermediere financiară continuă să scadă, iar băncile sunt mai interesate să crediteze statul, decât sectorul real. În pofida stabilizării finanţelor publice pe fundalul creşterii încasărilor bugetare, reforma fiscală şi proiectele infrastructurale finanţate din bani publici vor şubrezi esenţial poziţia financiară a Guvernului, iar deficitul bugetar ar putea creşte esenţial în 2019, cu repercusiuni negative asupra creşterii economice.

În opinia experţilor Centrului, cea mai îngrijorătoare tendinţă din 2018 ţine de erodarea cadrului de luptă împotriva spălării banilor, care a afectat şi mai mult relaţiile Guvernului şi partenerii de dezvoltare. Aceasta ţine de Legea privind declararea voluntară şi stimularea fiscală (amnistia capitalului) şi Legea care permite dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova contra investiţiilor.

Ambele legi au fost promovate „la pachet” încă din 2016, iar în 2018, în pofida multiplelor îngrijorări exprimate de către reprezentanţi ai societăţii civile şi ai partenerilor de dezvoltare, au fost aprobate. Pe lângă conţinutul acestora, care vine în contradicţie cu spiritul Acordului de Asociere şi Memorandumul cu FMI, modalitatea de promovare a legilor respective a trezit şi mai multe nedumeriri. În particular, acestea au fost promovate cu transparenţă decizională minimă sau chiar în lipsa acesteia, fără careva consultări de substanţă cu societatea civilă, iar Legea privind „amnistia capitalului” a fost promovată cu o viteză-record. Proiectul de lege a fost înregistrat la Parlament pe 24 iulie şi adoptat pe 27 iulie 2018, în mod automat în ambele lecturi.

Experţii consideră că pentru anul 2019, guvernarea ar trebui să ia în consideraţie o serie de provocări iminente. Anul 2019 va fi marcat de alegerile parlamentare şi locale, care ar putea destabiliza sistemul de finanţe publice din cauza multiplelor politici electorale cu impact bugetar negativ iniţiate în 2018, atât la nivel central, cât şi local. În acest sens, o provocare esenţială va ţine de menţinerea stabilităţii sistemului de finanţe publice cu costuri minime pentru economie – continuarea finanţării masive a deficitului bugetar din contul resurselor bancare va afecta şi mai mult activitatea de creditare şi cea investiţională privată).

Prin urmare, este necesară o moderare bugetară esenţială, pentru a nu compromite modesta creştere economică de care are parte ţara în ultimii ani. O altă provocare majoră ţine de ameliorarea relaţiilor cu partenerii de dezvoltare, în special de reluarea relaţiilor financiare cu Uniunea Europeană şi implementarea plenară a prevederilor Memorandumului cu FMI. În acest sens, guvernarea trebuie, în opinia experţilor, să accelereze reformele de bază asumate şi să nu admită nici o derogare de la prevederile şi, mai ales, spiritul Acordului de Asociere cu UE. O altă provocare majoră vine din partea procesului de extindere din partea Ucrainei a Complexului Hidroenergetic Nistrean, care comportă riscuri fundamentale pentru securitatea economică şi energetică a ţării. În acest sens, este necesară o poziţie mai fermă din partea Guvernului Moldovei în raport cu autorităţile din Ucraina în vederea evitării riscurilor menţionate.

Potrivit Expert-Grup, cea mai pozitivă tendinţă observată în 2018 şi care necesită să fie explorată în 2019 ţine de valorificarea prevederilor Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (ZLSAC). În perioada implementării acesteia, comerţul cu UE a cunoscut cu creştere şi echilibrare constantă, compensând în totalitate pierderile pe piaţa CSI, şi generând locuri de muncă reale, încasări la buget, investiţii şi, în general, creştere economică. În anul 2019, autorităţile trebuie să depună maxim eforturi în vederea menţinerii tendinţei începute şi valorificării mai plenare a prevederilor ZLSAC. Un exemplu în acest sens ar fi soluţionarea problemelor de acces a producătorilor de produse vegetale şi de origine animalieră.