Expert-Grup: Economia regiunii transnistrene e într-o situaţie gravă

Situaţia economică din regiunea transnistreană se înrăutăţeşte într-un ritm mult mai alert decât cea din dreapta Nistrului. Indicatorul de convergenţă, care calculează gradul de apropiere dintre cele două economii, a scăzut la 95,1% în trimestrul 1 al anului curent, cu 1,9 puncte procentuale, mai puţin decât în trimestrul 3 al anului trecut (100 reprezintă convergenţă deplină).

Se constată o distanţare din structurală dintre economiile de pe ambele maluri ale Nistrului. Concluziile se includ în ultima ediţie a Realităţii Economice Transnistrene, lansată de Expert-Grup cu sprijinul programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii” - finanţat de UE şi implementat de PNUD, transmite IPN.

Potrivit unui comunicat de presă al Expert-Grup, principalele cauze ale procesului de distanţare structurală dintre ambele economii sunt legate de problemele cu care se confruntă firmele şi populaţia din regiunea transnistreană, situaţia cărora se înrăutăţeşte cu ritmuri mai mari comparativ cu dreapta Nistrului. În particular, creşterea incertitudinii economice din regiune a determinat reducerea activităţii investiţionale, prim prisma diminuării creării de capital cu circa 15%, în timp ce în dreapta Nistrului scăderea acestui indicator a fost de trei ori mai mică. În cazul comerţului exterior, regrese s-au înregistrat în ambele cazuri, însă importul a scăzut mai tare în regiunea transnistreană, din cauza reducerii dramatice a veniturilor populaţiei.

Deşi ambele economii se confruntă cu grave probleme, cea din stânga Nistrului practic nu dispune de mecanisme de redresare în cazul şocurilor economice. Dacă în dreapta Nistrului, şocul economic a fost amortizat de regimul flotant al ratei de schimb (depreciere de 25% în 2015), în stânga Nistrului situaţia economică a fost agravată de fixarea administrativă a „cursului de schimb al rublei transnistrene” la dolar, precum şi de dependenţa de anumite sectoare industriale, care afectează diversificarea comerţului exterior. În rezultat, în 2015, economia transnistreană s-a contractat cu 20,2%, în timp ce economia din dreapta Nistrului – cu 0,5%.

Una din cele mai importante decizii pe care autorităţile din regiune urmează să o adopte în 2016 ţine de dilema dintre deprecierea „rublei transnistrene” şi creşterea interdicţiilor pentru procurare sau export de valută. În contextul în care rezervele valutare în regiune (circa 11-12 milioane de dolari) nu sunt suficiente nici pentru a acoperi o singură săptămână de importuri, iar cererea de valută în regiune depăşeşte de câteva ori oferta de valută, menţinerea „cursului rublei transnistrene” fixat faţă de dolar devine imposibilă, ducând astfel la apariţia pieţei negre de valută şi cauzând pierderi majore pentru exportatori.

Referindu-se la soluţii pentru redresarea situaţiei, Adrian Lupuşor, director executiv al Expert-Grup, a declarat că măsurile administrative nu vor soluţiona problema fundamentală – competitivitatea joasă şi aflată în scădere continuă. Prin urmare, soluţia ţine de deprecierea graduală a rublei în paralel cu ameliorarea climatului de afaceri, sporirea investiţiilor în infrastructură şi implementarea măsurilor de bază privind implementarea prevederilor economice ale Acordului de Asociere cu UE.