Expert: După ce a fost semnat contractul cu Gazprom, se observă o reactivare a Maiei Sandu. După război sunt mulţi eroi

Expertul politic Dionis Cenuşă susţine că, pe durata crizei energetice provocate de lipsa unui contract de livrare a gazelor cu Gazprom, preşedintele Maia Sandu ar fi fost absentă. Acum, după ce Guvernul a soluţionat problema, Maia Sandu din nou apare în prim plan.

„După război sunt mulţi eroi. Cam în acest fel se pare că acţionează oficiul preşedintelui, care a convocat Consiliul Suprem cu 3 zile înainte de expirarea controlului cu Gazprom. Preşedintele Sandu efectiv a dispărut de pe radar pe parcursul crizei energetice şi a reapărut în vizorul public, cu precădere, după ce apărut anunţul despre prelungirea contextului”, a scris Dionis Cenuşa pe Facebook.

Expertul notează că, timp de zece luni de când a preluat mandatul de preşedinte, Maia Sandu nu a elaborat şi nu a prezentat niciun document de strategie de securitate.

„Dacă ar fi făcut acest exerciţiu, atunci ar fi observat că expirarea contractului cu Gazprom reprezintă un risc major, uşor convertibil în ameninţare. Nici până acum, jurnaliştii nu o întreabă pe Preşedintele Sandu de ce nu elaborează o strategie de securitate. Dacă era altfel, Oficiul Preşedintelui nu ar fi ignorat subiectul şi probabil criza energetică ar fi fost prevenită sau efectele sale puteau fi minimizate”, a spus Cenuşa.

El a accentuat că după ce a fost semnat contractul cu Gazprom, se observă o reactivare a preşedintelui Sandu, care este abordată de către partenerii externi pe subiectul gazelor. 

„UE şi alţi actori nu fac diferenţă între guvern, care a fost implicat în negocieri la nivel de Vice-prim ministru, şi Preşedinţia, care a fost pur şi simplu absentă (nu a publicat sau zi la ceva, cu excepţia vizitei de la Viena). Merită de remarcat că la gestionarea crizei pandemice, Preşedinţia şi-a făcut mereu publicitate, nu şi în cazul crizei energetice. Totuşi, după ce contractul a fost prelungit, Preşedintele para să îşi asumă unele merite, inclusiv personale. Maia Sandu a declarat că a comunicat intens cu Dmitry Kozak (atenţie nu cu Putin, ci cu subalternul lui) pentru a facilita semnarea contractului. Cât timp nu există evidenţe, niciunul din meritele asumate de preşedinţie nu poate fi probat”, a spus Cenuşa.

Potrivit expertului, este foarte important că partenerii europeni sunt cu ochii pe Moldova şi au oferit asistenţă financiară nerambursabilă pentru ajutarea categoriilor vulnerabile. Dar, la fel de important, este ca instituţiile europene să nu exagereze, deoarece acum începe perioada grea când guvernarea (inclusiv preşedinţia) trebuie să răspundă la întrebări (cu evidenţă, vă rog): 1) De ce negocierile politice directe au început atât de târziu (de-abia la mijlocul lunii Octombrie)? 2) De ce Preşedinţia nu a evaluat riscurile pentru securitatea naţională, inclusiv din perspectiva expirării contractului cu Gazprom (elaborând măsuri concrete de prevenire, fără să aştepte luna Septembrie)?

„Acum, guvernarea trebuie să prezinte condiţiile contractului semnat de ministrul Spânu (să vedem dacă nu invocă principiul secretului comercial). Aşa publicul va fi ferit de speculaţiile privind formula preţului şi achitarea datoriilor. De asemenea, guvernul trebuie să explice de ce a lăsat ca Energocom să procure 12 milioane de m3 de la Naftogaz, când deja era public faptul că contractul cu Gazprom este prelungit.

Aceste observaţii nu vin să diminueze, sub nicio formă, reuşita guvernării (şi a conducerii MoldovaGaz) privind prelungirea contractului ş prevenirea unor scenarii negative. Dar acest lucru nu înseamnă că contractul semnat este ideal sau perfect favorabil pentru ţară în materie de preţ. La acest subiect voi reveni neapărat”, a adăugat Cenuşa.