Execută comenzi în trei limbi, găsesc droguri şi patrulează zeci de kilometri pe zi la frontierele ţării

Execută comenzi în două sau trei limbi, patrulează zeci de kilometri pe zi la graniţe şi sunt antrenaţi să găsească oameni, droguri şi substanţe explozibile, oriunde ar fi ascunse. Vorbim despre cei 157 de patrupezi care veghează la hotare.

Ciobăneşti germani şi caucazieni, cane corso, labradori şi golden retriever ne păzesc graniţele, la toate punctele de trecere spre România sau Ucraina. Patrulează zeci de kilometri pe zi, depistează droguri şi substanţe explozibile şi, mai nou, pot mirosi şi ţigările de contrabandă, indiferent cât de bine ar fi ascunse.
E vorba despre cei 157 de câini ai Poliţiei de Frontieră dresaţi să descopere orice - de la mărfuri interzise până la oameni daţi în urmărire.

„Avem câini specializaţi să adulmece mirosul uman, drogurile şi substanţele explozibile. Acum pregătim şi pentru depistarea tutunului“, ne-a spus locotenent-colonelul Serghei Durbală, şeful Secţiei chinologice din cadrul Poliţiei de Frontieră, arătându-ne padocurile unde sunt ţinuţi o parte din câinii aflaţi la antrenamente.

În opt cuşti, în spatele gratiilor albastre, şase ciobăneşti germani şi unul alb, caucazian, latră de zor la vederea dresorului. Primul scos la instrucţie este Mark, un câine lup cu talia de aproape un metru. Aparent fioros, patrupedul e pus pe joacă. Instructorul Nichita Balaur (23 de ani), îmbrăcat în uniformă kaki, îi aruncă o jucărie. Animalul se repede asupra ei şi i-o aduce în dinţi. Apoi i se permite să roadă o minge portocalie, din plastic, de mărimea celei de tenis.

„În minge introducem până la cinci droguri false. Acum are în jucărie substanţe cu aromă de heroină, cocaină, amfetamină şi canabis. Când e în misiune, îi spun doar să caute jucăria. După ce depistează un colet suspect, fără să vadă, îi dau şi mingea. Ştie că aceasta îi este răsplata“, ne explică chinologul. „În cazul câinilor atraşi mai mult de mâncare decât de jucărie,  «drogurile» sunt puse lângă hrană, astfel încât să o sincronizeze mental cu acele mirosuri“, adaugă el.

Locotenent-colonelul labrador

Vedeta poliţiştilor e Bixie, un ciobănesc german care a depistat anul acesta 15 kilograme de marijuana într-o gospodărie din Basarabeasca. În schimb, câinele cu cel mai înalt grad din poliţie e locotenent-colonelul Johnny, un labrador de şase ani care activează la postul de la Tudora, spre Ucraina.

„Câinele preia gradul chinologului. Se întâmplă să mai introducem prin maşini diverse droguri fără să anunţăm. Dacă echipa le depistează, are şanse să avanseze în grad“, mai precizează Serghei Durbală.

Carieră în funcţie de instinct

Selectarea câinilor e făcută în funcţie de abilităţi şi temperament. Cei cu caracter puternic, dar care nu-s agresivi, sunt aleşi pentru pază. În schimb, patrupezii mai sociabili, care ascultă orbeşte de comenzile stăpânului, sunt selectaţi pentru depistarea substanţelor interzise.

„Câinii trecuţi de şase ani îndeplinesc doar comenzile în rusă. Cei mai tineri primesc ordine în română, engleză şi în germană“ - Serghei Durbală, şeful Secţiei chinologice din cadrul Poliţiei de Frontieră

„Ne ocupăm mai mult timp de câinii dresaţi să găsească narcotice. În proporţie de 90% aceştia trebuie să fie receptivi la comenzile stăpânului, fiindcă lucrează în punctele de trecere a frontierei, unde traficul de persoane străine e foarte mare. La câinii de pază socializarea e mai puţin importantă. Ei ştiu că trebuie să atace orice om străin care intră în acel perimetru“, susţine şeful Secţiei chinologice.

„Îţi dai seama că un câine are aptitudini pentru depistarea narcoticelor încă din primele luni de viaţă ale animalului: se orientează mai mult după miros şi se poate concentra pe o anumită aromă, indiferent dacă sunt şi alte izuri ce-i pot abate căutarea“, ne spune şi vicepreşedintele Clubului naţional al amatorilor de câini, Svetlana Lisciuc, care de 34 de ani este crescătoare de câini lup.

„Pensionaţi“ după şapte ani

Câinii poliţişti sunt selectaţi cu precădere dintre animalele de rasă pură. „Candidaţii“ trebuie să treacă o examinare medicală, să miroasă diverse substanţe ascunse şi să alerge pe o distanţă de zece kilometri, cu obstacole. După circa şapte ani, o parte din câini sunt folosiţi pentru pază.

„În cazul în care instructorul nu-l poate creşte pe cont propriu, câinele e dat spre adopţie, prin asociaţiile chinologice. Condiţia noastră e ca animalul să fie ţinut în condiţii nu mai puţin bune decât aici“, susţine Serghei Durbală, şeful Secţiei chinologice.