Ex-deputat: Pacea de care se bucură acum R. Moldova este foarte fragilă

Pacea de care se bucură acum Republica Moldova este una foarte fragilă şi depinde de rezistenţa ucrainenilor. O spune expertul IDIS Viitorul, ex-deputatul Igor Munteanu. Potrivit expertului, micile victorii pe care le înregistrează în ultima perioadă armata ucraineană ar putea înclina balanţa în timpul negocierilor de pace dintre delegaţiile celor două state, notează IPN.

 În acelaşi timp, potrivit fostului vicepremier pentru reintegrare de la Chişinău, Alexandru Flenchea, în timpul negocierilor ruso-ucrainene s-ar putea ajunge la compromisul încheierii unui acord de încetare a focului, similar celui din 1992 în cazul războiului din regiunea transnistreană.

Comentatorii politici de la Chişinău spun că evoluţiile războiului din Ucraina scot la iveală numeroase greşeli tactice ale Kremlinului, care a subestimat capacităţile armatei ucrainene şi a anticipat eronat o preluare a controlului politic asupra Ucrainei în 48 de ore.

„Pacea de care se bucură acum Republica Moldova este foarte fragilă, ea depinde de evoluţiile militare din Ucraina şi de rezistenţa ucrainenilor, care acum îşi sacrifică viaţa, oraşele. Nimeni nu s-a aşteptat la un război atât de distrugător care are doar în Mariupol peste 5000 de victime, populaţie civilă. Putem constata o uşoară ameliorare a armatei ucrainene, în jurul Kievului s-a mai limpezit. Aceste mici victorii, care nu sunt fundamentale, dar sunt importante pentru moralul ucrainenilor, conduc la o schimbare de retorică din partea Kievului, a echipei Federaţiei ruse care va negocia la Istanbul”, a spus expertul IDIS Viitorul Igor Munteanu în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV Chişinău.

Fostul vicepremier pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, spune că agresiunea militară rusă din Ucraina tensionează situaţia la nivelul întregii comunităţi internaţionale şi scate la iveală elementele unui amplu război economic şi informaţional.

„Acum suntem parte indirectă a unui război mult mai mare. Avem toate elementele unui război hibrid, avem un război economic mondial de care nu s-a mai văzut, se reactivează conflictele regionale, în Caucaz. Am intrat într-o fază, în care indiferent cum se termină operaţiunile din Ucraina, nu va însemna sfârşitul războiului. Vom avea mulţi ani de tensiuni, conflicte locale mai mici şi mai mari. Republica Moldova în continuare va rămâne sub ameninţare militară, pentru că armata rusă din Ucraina nu va pleca în anii care urmează, pentru că ceea ce se va întâmpla acolo, va fi un fel de acord de încetare a focului similar celui pe care l-am avut noi în 1992”,  a spus ex-vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea.

În acelaşi timp, expertul în politică externă de la Bucureşti, Armand Goşu, spune că de partea Ucrainei este, în prezent, întreaga lume occidentală. Statele membre NATO asigură elita politică de la Kiev cu informaţii relevante despre intenţiile Kremlinului, iar armata ucraineană - cu tehnică militară performantă.

„Ţările membre NATO nu intervin în acest război împotriva Rusiei pentru că asta ar însemna un război mondial, pentru că Rusia are cel mai mare arsenal nuclear. Dar nu e corect să spunem că Ucraina nu este ajutată. Ucraina n-ar fi rezistat dacă n-ar fi fost ajutată şi nu doar cu informaţii livrate în timp real de britanici şi americani, ci şi ajutată cu armament. Toate coloanele de tancuri pe care le vedem prăjite pe marginea drumurilor ucrainene, nu au fost distruse cu armament sovietic, ci cu armament occidental. Ucraina primeşte zilnic, din partea aliaţilor politici occidentali ajutoare militare substanţiale. Acum s-a trecut la o etapă a războiului de poziţii. Începând cu 15 martie am avut tentative, la început timide, acum tot mai consistente de contraatacuri ucrainene. Acum în jurul capitalei Ucrainei forţele ruseşti au fost împinse”, a spus expertul în politică externă din România, Armand Goşu.

Pentru astăzi, 29 martie, la Istanbul este preconizată o nouă rundă de negocieri între delegaţiile Ucrainei şi Rusiei. Informaţia a fost făcută publică de către preşedinţia turcă. Turcia este ţara care a ales să medieze discuţiile dintre cele două tabere.