Egalitatea de gen în Republica Moldova se menţine la un nivel scăzut
0În Moldova se menţine un nivel scăzut al egalităţii între femei şi bărbaţi. Cu toate că, ȋn comparaţie cu anii 2009 şi 2015, valoarea Indexului Egalităţii de Gen, calculat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, s-a ȋmbunătăţit, această creştere este calificată ca fiind nesemnificativă. În 2016 doar un domeniu din cele şase care stau la baza calculării Indexului a trecut pragul de 70 de puncte, comparativ cu două domenii în anii 2009 - 2015.
Indexul Egalităţii de Gen este calculat în baza a 31 de indicatori, pe o scară de la 0 la 100, unde 0 – indică o inegalitate totală între femei şi bărbaţi şi 100 – o egalitate de gen perfectă. Astfel, cu cât indicele calculat este mai aproape de 100, cu atât nivelul egalităţii de gen este mai înalt.
Într-o conferinţă de presă la IPN, directorul executiv al Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Alexei Buzu, a spus că în 2016 creşterea Indexului Egalităţii de Gen de la 57 la 58 de puncte se datorează în mare parte ȋmbunătăţirii percepţiilor faţă de rolul femeii ȋn societate. Valoarea punctajului la capitolul percepţiilor şi stereotipurilor de gen a crescut cu patru puncte, fapt care a determinat creşterea Indexului Egalităţii de Gen comparativ cu anul precedent. Astfel, se poate concluziona că, de fapt, nivelul egalităţii de gen în Republica Moldova s-a îmbunătăţit datorită cetăţenilor şi mai puţin reformelor iniţiate de autorităţi.
Indexul Egalităţii de Gen este influenţat negativ de inegalităţile tot mai pronunţate din domeniul sănătăţii. Nivelul egalităţii de gen ȋn domeniul sănătăţii ȋnregistrează scăderi semnificative. Valorile Indexului pentru domeniul sănătăţii au scăzut concomitent în fiecare an în care acestea au fost calculate: de la 73 de puncte în 2009 la 71 în 2015 şi 69 în 2016.
Nivelul egalităţii de gen nu s-a îmbunătăţit semnificativ în patru domenii. O creştere modestă de un punct se atestă ȋn domeniile Piaţa muncii (de la 62 la 63 de puncte) şi Accesul la resurse (de la 75 la 76 de puncte). Pe când ariile ce vizează educaţia şi politica au ȋnregistrat acelaşi nivel de inegalitate ca şi ȋn anul precedent.
Potrivit activistei şi militantei pentru drepturile femeilor, Alina Andronache, politica rămâne a fi domeniul cu cel mai mic nivel de egalitate de gen. Femeile continuă a fi subreprezentate la nivelul politicii mari. Astfel, doar două din nouă deputaţi sunt femei. De notat că ȋn anul 2015, Parlamentul a probat modificări legislative care presupun obligativitatea tuturor partidelor de respecta cota minimă de 40% atunci când constituie listele de candidaţi pentru alegerile locale şi cele parlamentare.
Ambiţia politică a bărbaţilor este mai mare comparativ cu cea a femeilor. În cazul funcţiilor elective locale nivelul intenţiei de a candida a bărbaţilor este aproape de două ori mai mare decât a femeilor. Diferenţa este mult mai mică în cazul funcţiilor care nu necesită implicarea în campania electorală. Ambiţia politică a bărbaţilor este mai mare deoarece aceştia nu poartă grija treburilor casnice, notează autorii cercetării.
Rolurile de gen în familie determină într-o mare măsură opţiunile de carieră ale tinerilor. Băieţii tind să opteze pentru cariere care ar aduce un câştig financiar mai rapid. Acest fapt se explică în mare parte prin rolul de gen atribuit bărbaţilor, precum că este mai mult de datoria lor să aducă bani acasă. Aceste stereotipuri îi determină pe tinerii de gen masculin să decidă în favoarea studiilor de scurtă durată şi a specialităţilor în care venitul potenţial este mai mare. Fetele însă sunt orientate să dea prioritate vieţii de familie şi astfel pledează pentru opţiuni de carieră care le-ar permite să combine mai uşor viaţa profesională cu cea de familie. De aici şi diferenţe salariale, iar apoi diferenţe în ceea ce priveşte mărimea pensiilor.
În Republica Moldova, la nivel naţional, diferenţele de gen sunt mai mici comparativ cu cele din municipiul Chişinău. Acest fapt se explică prin ponderea bărbaţilor pensionari din zona rurală care primesc pensii de valoare mică pentru că au activat în domeniul agriculturii. Diferenţa de gen la pensii la nivel naţional a constituit 2907 de lei anual, iar în municipiul Chişinău aceasta a fost de tocmai 6595, în favoarea bărbaţilor, notează autorii cercetării.
Această notă analitică a fost posibilă posibilă datorită ajutorului poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).