EDITORIAL Destindere la Tiraspol?

„Teme-te de greci, chiar și când îţi aduc daruri!" Este o recomandare bună pentru situaţia nouă ce pare să se prefigureze după așa-zisele alegeri prezidenţiale din Transnistria.

„Grecii", în acest caz, evident, sunt rușii, cei care au decis să-l schimbe pe Smirnov după ce l-au suportat, cu stoicism, 20 de ani. Vă amintiţi cât de neputincioasă se declara Moscova în chestiunea retragerii armamentului? Spunea că se opune Smirnov, care voia să prevină o invazie moldovenească.

Tot așa a fost tolerat și gazul neplătit de transnistreni, iar când cineva, la Chișinău, l-a întrebat pe ambasadorul rus Valeri Kuzmin ce facem cu uriașa datorie la gaze a Transnistriei, acesta a răspuns cinic: „Dacă vreţi stat integru, asumaţi-vă niște cheltuieli!" După ce Smirnov, îmbătrânit în rele, a început să dea semne de nesupunere, punându-se de-a curmezișul intereselor geopolitice ale Rusiei în zonă, i s-a descoperit, subit, activitatea infracţională, delapidările de sute de milioane de ruble (bani destinaţi pensionarilor!), ba chiar și asasinate și răpiri de oameni.

Debarcarea liderului separatist deschide niște oportunităţi în dosarul transnistrean: poate se va normaliza circulaţia persoanelor, poate nu vor mai fi terorizate satele moldovenești din regiune și vor fi cruţate școlile cu predare în grafie latină, deși nu e deloc sigur. Cel puţin vom vedea dacă aceste fărădelegi făceau parte dintr-o strategie rusească de intimidare a Chișinăului sau au fost (doar) opera lui Smirnov. „Destinderea" ce stă să se producă surprinde autorităţile moldovene fără planuri bine structurate, fără măsuri imediat aplicabile. Aș vrea să nu am dreptate. Schimbarea de la Tiraspol e o provocare (în ambele sensuri, de diversiune, dar și de „challenge") prea mare pentru o guvernare prea slabă, având și sabia anticipatelor deasupra capului.

Lumea se obișnuise cu un „status quo" convenabil, care alimenta nu numai clanul Smirnov dar și numeroase buzunare din Republica Moldova, oferind posibilităţi de eschivă pentru diverși escroci. Și aici, ca să dau un singur exemplu, l-aș întreba pe dl ministru de Finanţe, Veaceslav Negruţă, dacă atunci când a decis să mărească accizele pentru 2012 la importul de autoturisme, s-a gândit cumva să împiedice introducerea frauduloasă a acestora prin Transnistria? Pentru că în lipsa unui asemenea mecanism, vor fi în continuare jefuiţi oamenii cinstiţi, care au fost mereu buni de plată în Basarabia, și va fi încurajată evaziunea fiscală prin regiunea separatistă!

„Reunificarea Moldovei are un preţ, ne spun oamenii rușilor de la Chișinău. Trebuie să garantaţi că veţi construi o ţară stabilă, care nu-și va schimba statutul peste noapte". Adică, să înţelegem, care nu se va reunifica, la un moment dat, cu România și nu va adera la NATO. Ar trebui să le spunem acestor „binevoitori" că putem discuta multe cu Tiraspolul și cu Moscova, dar există valori non-negociabile. Acestea sunt libertatea, identitatea noastră naţională și viitorul european. Nici după plecarea lui Smirnov Republica Moldova nu are o altă cale mai dreaptă de urmat decât accelerarea reformelor și europenizarea.

Dacă nu vom fi pregătiţi să digerăm Transnistria (și nu suntem, asta e sigur!), ne va digera Transnistria pe noi.