EDITORIAL De drag de voi, nu vrem să murim

Discuţiile despre moartea ziarelor sunt tot mai dese în ultimul timp. Redacţiile care încă n-au decis să se mute în lumea virtuală sau să tragă de tot obloanele încearcă să reziste în competiţia inegală cu presa online şi televiziunile.

Tipărirea presupune costuri mari, care nu sunt acoperite de banii obţinuţi din volumele de publicitate tot mai mici pe care le obţin ziarele şi din tirajele în continuă scădere.
Presa scrisă e într-o situaţie dificilă nu doar în Moldova, unde nici n-a existat vreodată tradiţia de a face coadă la chioşcuri pentru plăcerea de a răsfoi paginile proaspete în fiecare dimineaţă. Nume mari ale presei scrise internaţionale şi-au încetat apariţia sau au anunţat că urmează să o facă.

Şi, în aceste condiţii, noi ne încăpăţânăm să nu murim. De dragul Dumneavoastră, dragi cititori. Nu sunt cuvinte mari. Chiar am convingerea că deocamdată nu ne-a sunat ceasul, că încă aveţi nevoie de noi, iar noi mai avem ce vă spune. Şi apoi, suntem prea tineri pentru a muri. Avem abia doi ani neîmpliniţi, dar am reuşit, iertată să ne fie lipsa de modestie, cât alţii într-o viaţă de ziar.
Dacă nu exista „Adevărul", cum aţi fi aflat că în fruntea ţării sunt oligarhi cu dublă identitate, că firmele fantomă huzuresc şi spală bani chiar sub ochii guvernanţilor, că celor care îşi bat joc de oameni în stânga Nistrului autorităţile de la Chişinău le oferă cu uşurinţă cetăţenia Republicii Moldova, că în plin secol XXI multe spitale şi şcoli se îneacă în mizerie, că „săracii" judecători se lăfăie în palate de lux şi ne râd în nas pentru că nimeni nu-i poate trage la răspundere...

Vrem să vă aducem şi anul viitor dezvăluiri şi interviuri în exclusivitate, să vă spunem poveştile frumoase, dar şi istoriile triste ale concetăţenilor noştri, să vă ajutăm să redescoperiţi locuri deosebite, să ne implicăm cu condeiul acolo unde statul dă dovadă de impotenţă.
Dar nu putem face asta decât împreună cu Dumneavoastră. Oricât de bun ar fi ziarul, ce rost ar avea să apară dacă nimeni nu l-ar cumpăra? Suntem o afacere, nu o fundaţie de caritate. Nu ne prostituăm pentru gologanii clienţilor politici sau de alt gen. Nu avem decât aceste surse de finanţare: publicitatea, abonamentele şi vânzările la chioşc.

De fapt, doar voiam să vă rog să mergeţi la oficiile poştale şi să vă abonaţi la ziarul „Adevărul". Cu 720 de lei ai ziarul un an întreg, adus acasă. Vă pare mult? Atunci încercaţi şi calculaţi câţi bani aţi lasat la cumetrii, nunţi, discoteci, cafenele şi restaurante în ultimul an? Este impresionantă suma, nu? Şi dacă aţi şti că de două porţii de ciolan la grătar şi o sticlă de vin depinde viaţa cuiva, aţi renunţa la ele?
Asta voiam să zic: ajutaţi-ne să nu murim şi noi vă vom ajuta să trăiţi.