EDITORIAL Comunismul, o perpetuă agresiune

Declaraţiile premierului Vlad Filat despre nevoia condamnării crimelor comunismului îl găseau pe liderul comuniştilor moldoveni, Vladimir Voronin, într-un delir verbal incontinent.

Pe lângă expresiile murdare şi grosolane la adresa miniştrilor din guvernul AIE, acesta sugera că tinerii săi colegi, care s-au dedat la agresiuni fizice în plină ședință a Parlamentului, trebuiau să n-o ierte nici pe doamna ministru Valentina Buliga. Ea merita să fie bătută, a conchis fără drept de apel fostul general de miliţie.

Delirul lui Voronin va fi, probabil, cândva stopat, dacă parlamentarii vor avea curaj să-l tragă la răspundere pe şeful PCRM pentru formulările sale absolut incalificabile, iar jurnaliştii nu vor mai prolifera (alergând după rating) insanităţile sale fetide.

Nimeni în Moldova nu a contribuit mai mult la degradarea discursului public, nu a înjosit mai mult ideea de om politic, cum a făcut-o Voronin. Glumiţele porcoase, din registrul puşcăriaşilor, la care recurge mereu, nu sunt deloc inocente: ele încurajează aplecarea publicului spre vulgaritate, sordid şi desconsiderarea unor norme de conduită civilizată.

Dacă organele de anchetă s-ar fi sesizat ori de câte ori Voronin a comis câte o diversiune de limbaj, ori de câte ori a răspândit calomnii şi a lansat atacuri la persoană, şeful comunist ar fi fost implicat până acum în sute de procese judiciare şi poate că şi-ar mai fi domolit apucăturile.

Faptul că Vlad Filat se raliază prin declaraţii foarte hotărâte şi precise la ideea de condamnare a comunismului şi a moştenirii sovietice, idee promovată până acum de liberalii lui Mihai Ghimpu (cu destule note stridente, uneori), este un lucru de salutat. Condamnarea comunismului în Moldova nu este un gest gratuit, cum afirmă unii.

Scorul ridicat din sondaje al PCRM, popularitatea ideii de „patrie sovietică" printre mulți basarabeni (minoritățile etnice sunt complet confiscate!), chiar şi după 20 de ani de la declararea independenţei, se menţine tocmai din cauza lipsei unei încadrări oficiale, istorice şi juridice, a fostului regim comunist. Moştenirea toxică a lui Lenin și Stalin reprezintă un obstacol pentru legitimarea adevăratei noastre identităţi naţionale (agresată de URSS) şi un zid de netrecut în calea europenizării.

Abordarea complexă a acestei chestiuni, pe care o promite primul ministru - susținut de președintele Timofti și de celelalte partide din Alianță - înseamnă rostirea întregului adevăr. Condamnarea regimului totalitar comunist nu ar trebui să se limiteze la interzicerea simbolurilor „roșii", ci să atragă imediat desecretizarea arhivelor şi să dea undă verde pentru adoptarea Legii Lustrației, care să-i măture din politică pe foștii înalți demnitari comuniști și pe informatorii KGB.

Decomunizarea mai înseamnă un program serios de instruire şi informare a populaţiei în legătură cu esenţa criminală a fostei „orânduiri". Aceste măsuri au fost adoptate cu succes în Polonia şi în Ţările Baltice (ca să dau doar aceste exemple). Să le urmăm experiența. Şi dacă vom fi consecvenți, un Muzeu al Totalitarismului în Moldova - ca o carte de învăţătură pentru tineri - va fi o mărturie zdrobitoare despre Răul pe care l-am învins.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md