Dumitru Pântea: Infrastructura sistemului electronic de plăţi în Moldova este insuficientă

Achitările cu cardul bancar sunt într-o fază incipientă în Republica Moldova din cauza infrastructurii insuficiente a sistemului electronic de plăţi, a lipsei de încredere în sistemul bancar, dar şi a deprinderii oamenilor, care se acomodează mai greu la noile tehnologii. Un comentariu în acest sens a făcut pentru IPN economistul Dumitru Pântea.

Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, la sfârşitul lunii septembrie 2016, băncile raportau 1,46 milioane de carduri bancare valabile. În 2015, aceeaşi sursă indica 1,29 milioane de carduri bancare. Numărul este în creştere, dar posesorii de card îl folosesc în continuare preponderent pentru extragerile de numerar. Doar în trimestrul III al anului trecut, moldovenii au extras de pe carduri peste 9,3 miliarde de lei. În aceeaşi perioadă, plăţile cu cardul au fost de 796 de milioane de lei.

Dumitru Pântea declară că datele BNM arată că aproape fiecare are un card bancar, dar ar fi interesant să se publice date despre câţi au internet banking, pentru a înţelege de ce plăţile, de exemplu, pentru serviciile comunale nu sunt achitate electronic.

O problemă semnalată de expert este infrastructura insuficientă a sistemului electronic de plăţi. „În Chişinău există terminale POS şi bancomante, în timp ce în centrele raionale sunt mult mai puţine, iar în sate practic lipsesc. Astfel populaţia este nevoită să scoată banii de pe card când ajunge la un bancomat. Dacă comparăm numărul de terminale POS şi bancomate pe cap de locuitor în Uniunea Europeană şi în Moldova, practic în Moldova este numărul cel mai mic”, explică Dumitru Pântea.

Chiar dacă cumpărătorul nu achită comision pentru tranzacţiile cu cardul, aceasta nu înseamnă că plata este gratuită, remarcă economistul. Comisionul în acest caz este plătit de comerciant. Lanţurile mari de magazine îşi pot negocia comisioane atractive, în timp ce micii comercianţi, mai ales din zonele rurale, vor avea costuri mai mari pentru fiecare tranzacţie.

În practica internaţională utilizarea cardurilor şi a banilor electronici a fost impulsionată din perspective reducerii economiei informale, astfel încât inclusiv la noi este loc de lucru, spune expertul. Un exemplu adus de Dumitru Pântea este faptul că statul poate oferi facilităţi fiscale comercianţilor care primesc plăţile cu cardul, prin reducerea taxei pe valoarea adăugată. Statul trebuie să caute momentul când este oportun să introducă astfel de stimulente.

Cel mai mare avantaj pentru plăţile cu cardul este reducerea economiei informale, aceste tranzacţii fiind automat contabilizate în economia naţională, în timp ce tranzacţiile cash de multe ori merg în economia informală, conchide expertul.

De notat, în anul 2012 a fost modificată Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, stipulându-se că agenţii economici al căror volum de vânzări sau din prestarea de servicii a depăşit 2 milioane de lei pe parcursul anului calendaristic precedent sunt obligaţi să instaleze terminale POS şi să asigure posibilitatea de achitare a plăţilor prin intermediul acestora. De obligaţie sunt scutiţi agenţii economici care-şi desfăşoară activităţile în sate.