Doctor: Stresul în timpul COVID-19 poate duce la consecinţe pe termen lung

Frica, stresul sau îngrijorarea constantă în timpul pandemiei de COVID-19 pot duce la consecinţe pe termen lung în comunităţi şi familii. Specialiştii din sănătate ar trebui să anticipeze şi să consilieze reacţiile la stres. O spune doctorul Jana Chihai, conferenţiar universitar, transmite IPN.

În cadrul conferinţei „Problemele de sănătate mintală – urmări grave în perioada post-COVID”, organizate la Academia de Ştiinţe a Moldovei, Jana Chihai a menţionat că o criză de sănătate mintală este la fel de importantă ca orice altă criză de sănătate.

„OMS declară că sănătatea mintală este a doua prioritate de sănătate publică pe timp de pandemie COVID-19. O asemenea criză poate apărea chiar şi atunci când o familie are un plan de prevenire a crizelor şi a folosit tehnici predate de către profesioniştii din domeniul sănătăţii mintale. În unele zile ne putem descurca mai mult decât în alte zile”, a subliniat Jana Chihai.

Potrivit medicului, un prim pas pentru atenuarea consecinţelor stresului constituie recunoaşterea problemei şi acceptarea ajutorului. Persoanele cu patologii mintale preexistente trebuie să continue tratamentul şi să fie conştienţi de simptomele noi sau de agravarea stării. Psihiatrii, cu siguranţă, trebuie să încurajeze pacienţii să menţină tratamentul, iar asta înseamnă monitorizarea strictă a prezenţei medicamentelor necesare în trusa nedicală.

Asistentul universitar, Alina Bologan, a menţionat că izbucnirea pandemiei COVID-19 a influenţat substanţial viaţa oamenilor din întreaga lume, multe persoane manifestând stres, anxietate sau depresie, care sunt alimentate de frica şi teama patologică de a se infecta.

„Profesioniştii din sănătatea publică au un risc înalt de dezvoltare a simptomelor psihopatologice, mai ales dacă lucrează în asistenţa medicală primară, servicii de urgenţă, secţii de urgenţă şi îngrijiri intensive sau critice, astfel încât trebuie să se facă mai multe pentru a gestiona anxietatea şi stresul în acest grup şi, pe termen lung, pentru a preveni apariţia de burnout, depresie şi tulburări de stres posttraumatic”, a relevat Alina Bologan.

Un alt asistent universitar, Andrei Eşanu, a informat că a fost lansată campania „Suport în reabilitarea fizică şi psihologică după COVID-19”. În cadrul acestei campanii a fost lansat şi ghidul „Perioada după COVID-19: Informaţii pentru pacienţi. Suport în recuperarea şi gestionarea simptomelor ca urmare a COVID-19”, care conţine  informaţii inclusiv şi despre sănătatea mintală. „Suportul psihologic începe de la recunoaşterea nevoii de ajutor şi susţinere din partea celor apropiaţi, iar un plan de activitate zilnică ajută foarte mult la recuperare. În perioada de reabilitare, lipsa atenţiei, a gândirii lucide şi scăderea capacităţii de concentrare sunt efecte posibile, dar care pot fi ameliorate în timp”, a mai spus Andrei Eşanu.