Dionis Cenusă: Parteneriatul Estic a creat un cadru legal şi politic favorabil pentru dezvăluirea corupţiei în Moldova

În cei opt ani de aflare în cadrul Parteneriatului Estic, politicul moldovenesc s-a maturizat şi diversificat. Opoziţia extraparlamentară a devenit mai puternică decât cea parlamentară, iar societatea civilă mai credibilă acasă şi la Bruxelles decât guvernele proeuropene, scrie Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.

Parteneriatul Estic, şi mai exact Acordul de Asociere cu UE, în vigoare în Moldova din iulie 2016, au creat un cadru legal şi politic suficient de rezistent pentru a accelera dezvăluirea cazurilor de corupţie, accentuează politologul.

În opinia lui, treptat, a devenit clar că ţara este guvernată de grupuri oligarhice, care, ocolind principiile de separarea a puterilor în stat, au suspendat o bună parte din autonomia instituţiilor în luarea deciziilor (procuratura, organul anti-corupţie etc.).

Dionis Cenuşa punctează că în cele din urmă ciocnirile dintre oligarhi s-au soldat cu monopolizarea puterii politice de către democraţii lui Vladimir Plahotniuc, care a devenit conducătorul de facto al ţării.

UE este criticată pentru că ar fi facilitat menţinerea la putere a forţelor aşa-zis proeuropene, care au fraudat ţara în proporţii necunoscute până în 2009, comentează politologul.

În realitate, consideră el, forţele politice din Moldova, cu sau fără UE, au fost mereu suspectate de lipsă de integritate şi înclinaţie spre corupţie.

Astfel, UE a devenit o victimă a circumstanţelor şi a retoricii proeuropene a Chişinăului, la fel ca şi societatea civilă şi populaţia, fiind neputincioasă în prevenirea ingineriilor politice ale guvernelor de după 2009, opinează Dionis Cenuşă.

El este de părerea că criticile şi nemulţumirea faţă de reacţia tardivă a UE au încurajat-o pe cea din urmă să-şi revizuiască atitudinea. În consecinţă, dialogul cu Chişinăul a fost inundat cu demersuri favorabile introducerii unor condiţionalităţi cât mai sofisticate, inclusiv de natură politică. Promovarea condiţionalităţilor de către UE se datorează la fel rolului societăţii civile în procesul de reformă, asigurat de Acordul de Asociere.

Pe final, politologul avertizează că Moldova este în faţa unor riscuri şi incertitudini legate de traiectoria ţării după 2018, influenţa reală a Rusiei asupra preşedintelui Igor Dodon şi capacitatea de mobilizare a populaţiei în vederea apărării vectorului european în cazul preluării puterii de către forţele proruse.