Dionis Cenuşă, despre asistenţa UE şi presiunile Rusiei folosite în discursul postelectoral din Moldova
0Factorul geopolitic nu absentează din evoluţiile postelectorale moldoveneşti. În timp ce UE monitorizează atent interacţiunile între partidele parlamentare, Rusia foloseşte pârghiile sale pentru a influenţa direcţia discuţiilor despre formarea guvernării, scrie politologul Dionis Cenuşa într-un articol de analiză pentru Agenţia IPN.
Avertizarea transmisă de Moscova prin principalul propagandist rus Dmitri Kiseliov a dus la respingerea oricărei coaliţii PSRM-PDM, care figura în scenariile probabile ale Socialiştilor, promovate chiar de către preşedintele Igor Dodon, explică politologul.
El aminteşte că sub acoperirea deciziei finale a Consiliului Republican din 12 aprilie, PSRM a respins în totalitate coaliţia PDM-PSRM, atacată de propaganda rusească. La fel, toate eforturile Socialiştilor au fost orientate pe discuţiile cu ACUM, agreat de Rusia pentru formarea coaliţiei, cel puţin mai mult decât PDM, opinează Dionis Cenuşa.
Potrivit lui, refuzul ACUM de a forma o majoritate cu PSRM creează premisele pentru apariţia unui conflict politic, care în cele din urmă poate beneficia Democraţii. Politologul argumentează că din nevoia de a distrage publicul de la penetrarea factorului rusesc în propriile decizii, Socialiştii interpretează refuzul ACUM de a forma o coaliţie de existenţa unor „atacuri a structurilor occidentale”.
Dionis Cenuşa observă că liderii ACUM leagă relansarea rapidă a asistenţei externe pentru Moldova de crearea unui „guvern minoritar”, implementarea pachetului de-oligarhizării şi revenirea la sistemul de vot proporţional.
În realitate, scrie politologul, UE nu a condiţionat dezgheţarea asistenţei sale financiare de formatul viitoarei majorităţi parlamentare sau de neparticiparea Socialiştilor la actul guvernării. Principala solicitare a UE la momentul suspendării asistenţei sale a fost asigurarea unor alegeri corecte.
Deşi rezultatele alegerilor nu au primit aprecieri de excelenţă, Bruxelles-ul nu le-a contestat, punctează Dionis Cenuşa.
Din contra, partea europeană s-a arătat deschisă să promoveze reformele în continuare, în baza prevederilor Acordului de Asociere. Iar domeniile care potrivit UE necesită reformare cuprind legislaţia electorală, lupta cu corupţia şi de-politizarea instituţiilor, reflectate în pachetul deoligarhizării al ACUM, evidenţiază politologul.
De la reacţia post-electorală prin care a accentuat necesitatea reformelor, UE a intrat în regim silenţios. În schimb, Blocul ACUM începe să apeleze la agenda europeană pentru a întări argumentele sale în favoarea constituirii unui „guvern minoritar”, cu ajutorul voturilor PSRM, concluzionează Dionis Cenuşa.