Diferenţe între moldovenii din Republica Moldova şi moldovenii din România

Când vine vorba de moldoveni, se ridică imediat întrebarea despre ce vorbim: identitate etnică sau identitate locală? Diferenţele dintre moldovenii din Republica Moldova şi moldovenii din România sunt în mare măsură artificiale, apărute în urma intervenţiei sovietice.

Principatul medieval al Moldovei a fost împărţit în mai multe regiuni de-a lungul timpului: sudul Basarabiei de-a lungul Dunării a fost anexat de Imperiul Otoman, Bucovina a intrat în componenţa Imperiului Habsburgic, iar Basarabia a fost anexată de Imperiul Rus. Fiecare din aceste imperii şi-au lăsat amprenta asupra regiunilor ocupate, ceea ce a dus la apariţia a numeroase diferenţe regionale.

Identitatea moldovenească medievală a fost una civică, de apartenenţă la un stat diferit, existând o conştiinţă a identităţii lingvistice cu românii din Transilvania şi Ţara Românească. Construirea naţiunii române moderne în secolul al XIX-lea (numit şi secolulu naţiunilor datorită proceselor de construcţie naţională demarate în toate ţările europene) a făcut ca regiunea Moldovei medievale cuprinse între Carpaţi şi Prut să se alăture Ţării Româneşti. Procesul de construire a naţiunii române a fost extrem de activ în Transilvania şi Bucovina, în vreme ce în Basarabia ocupată de ruşi nu a avut aceeaşi forţă, ceea ce a dus la apariţia diferenţelor dintre moldovenii din Republica Moldova de azi şi moldovenii din România.

Ion Creangă: diferenţele dintre moldovenii de munte şi moldovenii de câmpie

Ion Creangă (care se desemna drept român) remarca o serie de diferenţe între moldoveni în Amintiri din copilărie:

— Aşa-i viaţa câmpenească, zise moş Luca, cioşmolindu-se şi învârtindu-se ca pe jăratic, de răul ţânţărimii. Cum treci Siretul, apa-i rea şi lemnele pe sponci; iar vara te înăduşi de căldură, şi ţânţarii te chinuiesc amarnic. N-aş trăi la câmp, Doamne fereşte! Halal pe la noi! Apele-s dulci, limpezi ca cristalul şi reci ca gheaţa; lemne, de-ajuns; vara, umbră şi răcoare în toate părţile; oamenii, mai sănătoşi, mai puternici, mai voinici şi mai voioşi, iar nu ca işti de pe câmp: sarbezi la faţă şi zbârciţi, de parcă se hrănesc numai cu ciuperci fripte, în toată viaţa lor.

Moldoveni şi moldovenism - diferenţe între moldovenii din Republica Moldova şi moldovenii din România

În Moldova dintre Carpaţi şi Prut identitatea moldovenească este una regională, referindu-se la accentul graiurilor şi obiceiurile şi tradiţiile diferite faţă de celelalte regiuni istorice româneşti. Ziaristul Dan Alexe susţine că accentul moldovenesc redă mult mai fidel moştenirea lingvistică a limbii latine deoarece a păstrat vocala a neaccentuată, în vreme ce restul graiurilor au închis-o (sanatatem în latină, sanatati în graiul moldovenesc versus sănătate în graiul muntenesc). Ipoteza de mai sus vine să contrazică teoriile moldoveniste care susţin că influenţa latină a fost minimă la est de Carpaţi, moldovenii fiind singuri urmaşi ai dacilor liberi.

Teoria moldovenistă a fost dezvoltată în Uniunea Sovietică având ca scop crearea unei limbi moldoveneşti separate de limba română, ţinta principală fiind crearea unei identităţi etnice separate de identitatea etnică românească. Ideologia moldovenistă a supravieţuit dispariţiei Uniunii Sovietice în Republica Moldova şi a devenit un punct principal în programele politice ale partidelor pro-ruse de la Chişinău.

Moştenirea sovietică - diferenţe între moldovenii din Republica Moldova şi moldovenii din România

Îndelungata ocupaţie sovietică a Basarabiei a dus la modificarea superficială a limbii vorbite în Republica Moldova. Neologismele şi termenii tehnici au fost impuşi din limba rusă, spre deosebire de România, unde au fost preluate mai multe din limbi occidentale (franceză, italiană, germană, engleză). Deşi limba vorbită majoritar în Republica Moldova este limba română, prezenţa termenilor ruseşti creează falsa impresie că ar fi vorba de o limbă română rusificată.

Bucătăria rusă - diferenţe între moldovenii din Republica Moldova şi moldovenii din România

Tot în urma îndelungatei ocupaţii ruse bucătăria dintre Prut şi Nistru şi-a dezvoltat un specific local, rezultat din îmbinarea mâncărurilor şi băuturilor tradiţionale româneşti cu moda culinară rusă adusă de imigranţii din perioada sovietică. Pe lângă sarmale, plăcinte, mămăligă, copturi şi fripturi pe mesele din Republica Moldova se găsesc peştele afumat, vodca, pelimenii şi hrişca.