De ce este frig în casele din Chişinău

În condiţiile în care infrastructura şi sistemele de încălzire centralizată sunt vechi, moştenite încă de la Uniunea Sovietică, anual Republica Moldova pierde cantităţi enorme de energie. Pentru a ameliora situaţia în domeniul încălzirii, este nevoie de investiţii considerabile pentru izolarea termică a clădirilor.

Totodată, Parlamentul a aprobat o lege privind asigurarea eficienţei energetice, însă Guvernul se pare că nu are bani pentru a acoperi cheltuielile.Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul" a organizat vineri atelierul de lucru „De ce căldura costă mai mult decât îşi poate permite o familie vulnerabilă?”. La eveniment au participat reprezentanţii Guvernului, ai administraţiei publice locale, ai sectorului asociativ şi al agentului termic.

Cât costă o gigacalorie

Participanţii la eveniment au căzut de acord că întrebarea care este dezbătută în cadrul atelierului de lucru este una retorică. Însă, răspunsul la această întrebare a fos găsit. În 2014 venitul mediu pe persoană în Republica Moldova a fost de 1.650 de lei, din care 24% însemnau cheltuieli pentru întreţinerea unei locuinţe. Totodată, preţul pentru o gigacalorie este de 980 de lei. Una dintre problemele dezbătute ţine de infrastructură şi de clădirile vechi, cărora le lipseşte termoizolarea. Clădirile vechi consumă în jurul a 45% din toată energia termică produsă în Republica Moldova. În mediu, 70% din energia care este consumată de o clădire, este cheltuită pentru încălzire. Totodată, schimbarea sistemului de ţevi dintr-un apartament mediu, de circa 60 de metri pătraţi costă 1.000 de euro. În comunitatea europeană există noţiunea de clasă energetică a clădirilor. În Uniunea Europeană, clasa energetică a clădirilor care se construiesc acum este B şi mai sus, în timp ce în Republica Moldova clasa energetică a clădirilor este D.

Lege fără acoperire 

Parlamentul a aprobat legea cu privire la performanţa energetică a clădirilor. Această lege transpune Directiva europeană 31 din anul 2010 privind eficienţa energetică a clădirilor şi prevede inspectarea sistemelor de încălzire şi climatizare a aerului şi promovarea îmbunătăţirii performanţei termice a clădirilor. Guvernul urmează să stabilească suma de bani necesară pentru a implementa legea.

Gheorghe Croitoru, şef al Direcţiei reglementări tehnico-economice din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale consideră că pentru a ameliora situaţia în domeniu trebuie atrase investiţii străine, granturi care vor ajuta populaţia, dar şi de de împrumuturi pe termen lung. 

Directorul Institutului pentru dezvoltare şi iniţiative sociale, Liubomir Chiriac a menţionat faptul că autorităţile nu depun niciun efort pentru ameliorarea problemei pe marginea căreia s-au dus discuţii. „Există mai multe lacune în plan legislativ pentru care deocamdată nu se întrevede nicio soluţie. Nu vedem iniţiative la nivel de Parlament, nu sunt acţiuni din partea autorităţilor centrale”, a declarat Chiriac.

Starea fondului locativ

Pentru păturile social-vulnerabile, o soluţie ar fi achitarea facturii pentru energie termică în rate pe parcursul anului. Legislaţia a fost armonizată în acest scop încă în 2002 printr-o hotărâre de guvern. 

Sectorul locativ, care reprezintă cel mai mare consumator de energie termică din Republica Moldova este caracterizat de o serie de probleme sistemice, instituţionale, financiare, iar de curând şi de deprecierea valutei naţionale, lucru care contribuie la scumpiri ale agentului termic. Astfel, fondul locativ se află într-o stare deplorabilă, asociaţiile de condomeniu prezintă o gestionare financiară ineficientă, iar metodologia de furnizare şi facturare a agentului termic rămâne în continuare lipsită de transparenţă. În acelaşi context, familiile vulnerabile sunt primii consumatori care resimt consecinţele acestei situaţii.

Conform datelor statistice ale Ministerului Protecţiei Sociale şi Familiei, în sezonul de încălzire 2014 - 2015 de compensaţii pentru plata agentului termic au beneficiat 100.935 familii, dintre care aproximativ 32.000 sunt din municipiul Chişinău. Luând în considerare existenţa unui număr mare de familii vulnerabile şi imposibilitatea lor de achitare integrală a facturilor pentru agentul termic, găsirea soluţiilor de ameliorare a eficienţei energetice împreună cu mediul privat, comunitatea donatorilor, societatea civilă şi autorităţile publice este esenţială.