Data a fost stabilită, se caută un președinte. Află ce spun analiştii politici

După doi ani de neînțelegeri, partidele politice au găsit soluția: deputații vor încerca să aleagă șeful statului pe 18 noiembrie. Decizia a fost votată de toți parlamentarii, cu excepția liberalilor, care sunt convinși că este un pas sigur spre noi alegeri anticipate.

Președintele interimar Marian Lupu a venit în Parlament cu o inițiativă așteptată de doi ani, dar surprinzătoare pentru ședința de ieri. Deși toți credeau că el va fi demis, iar Alianța pentru Integrare Europeană va sări în aer, democratul a declanșat procedura de alegere a șefului statului. „Este problema numărul unu pe agenda politică. Acest exerciţiu trebuie să ducă la responsabilizarea corpului de deputaţi. Din fericire sau din nefericire, acest subiect mă vizează şi pe mine, fiind candidat la acest post. Nu vreau ca Marian Lupu să fie piatra de discordie", a declarat, din prezidiu, liderul PD.

Inițiativa a fost susținută de toți deputații, în afară de liberali. „Jocul care a început poate să ducă la alegeri anticipate. Nu ne rămâne decât să le spunem bravo", a explicat liderul PL, Mihai Ghimpu.

Mulțumiți de pasul făcut de Lupu, comuniștii nu-l vor nici acum în fruntea țării. „Probabil, a încercat să obţină respectul opoziţiei. Cred că și-a dorit susţinerea noastră și să-şi îmbunătăţească imaginea. Lupu a gafat însă atât de tare, că nu poate schimba atitudinea noastră. El poate fi şeful statului doar în visele lui Mihail Fiodorovici Ghimpu", a spus pe șleau Mark Tkaciuk, deputat PCRM.

La rândul său, Marian Lupu a repetat că nu se ține morțiș de postura de pretendent la Președinție. „Partidul Democrat este deschis să examineze diferite propuneri de candidaturi la funcția de șef al statului, pe o platformă largă, parlamentară", a precizat democratul.

„Suntem hotărâți ca până la 18 noiembrie să găsim candidatul care ar avea sprijinul politic de a fi ales în fotoliul de președinte", a adăugat și liderul fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț.

Surse din Parlament susţin că o candidatură de compromis ar fi preşedintele de onoare al PD, Dumitru Diacov. Solicitat de „Adevărul", politicianul a negat zvonurile. „Vă rog, nu mă băgaţi în boli şi în nevoi!", a exclamat el.

ALIANȚĂ ROȘ-ALBASTRU ÎN LOC DE „HARBUZ"

Analiștii politici presupun că inițiativa lui Lupu a fost coordonată prealibil cu colegii din Parlament. „Bănuiesc că, în situaţia în care clasa politică de la noi nu are niciun gram de respect faţă de propriii alegători şi procesul de negocieri, deputații au găsit o soluţie de compromis. Vom vedea conturul acestui scenariu în viitorul apropiat. Poate Marian Lupu a înţeles că e mai bine să meargă la alegeri anticipate cu condiţia că el va rămâne în poziţia actuală sau poate s-a ajuns concluzia că e nevoie de o altă candidatură", s-a dat cu părerea fostul democrat, Oazu Nantoi.

Alţi experţi consideră că PCRM a făcut pact cu PD, după ce liberal-democratul Vlad Filat a fost în vizită în Rusia. „Au fost impresionaţi de felul în care premierul Filat a rezolvat problemele cu omologul său Putin. Ar însemna că nici PD şi nici PCRM nu mai au sprijinul Moscovei. În esenţă, PCRM a decis să nu permită PLDM şi personal lui Filat să-şi consolideze reputaţia şi poziţia", crede Viorel Cibotaru.

Candidații își pot depune dosarele până pe 15 noiembrie

Pretendenții la funcția de președinte al țării își pot deja depune actele la Comisia specială, formată ieri în Parlament. Termenul-limită este 15 noiembrie. Comuniștii susțin și în continuare că cea mai bună candidatură este cea a Zinaidei Greceanîi.Tot ea a fost înaintată de PCRM de două ori în 2009, dar nu a reușit să smulgă „votul de aur" de la opoziția de atunci, obținând doar 60 de voturi ale deputaților comuniști. După anticipatele din 29 iulie, au urmat alte două tentative. Candidatul noii majorități, ex-comunistul Marian Lupu s-a ales doar cu voturile celor 53 de parlamentari din AIE, iar în noiembrie 2010 a avut loc un nou scrutin.

Pe 11 septembrie, s-au împlinit doi ani de când Parlamentul nu poate alege președintele țării. Între timp, Moldova a avut trei președinți interimari: Mihai Ghimpu, Vlad Filat și Marian Lupu.