Curtea de Conturi constată, dar vinovaţii rămân nepedepsiţi

Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii, Calea Ferată şi Academia de Ştiinţe ocupă primele cinci poziţii într-un top al instituţiilor de stat care nu au reacţionat s-au nu au urmat recomandările Curţii de Conturi în anul 2011, relevă un studiu prezentat de Expert-Grup.

În anul 2011, valoarea prejudiciilor materiale şi a riscurilor de prejudiciu constatate de auditorii Curţii de Conturi din Republica Moldova a fost de 375 milioane de lei. În acelaşi timp, suma resurselor restituite în Bugetul public naţional în urma constatărilor Curţii de Conturi a fost de doar 3,8 milioane de lei, adică doar un procent.

Potrivit studiului "Despre cum se pierd banii publici", realizat de Expert-Grup, Procuratura Generală şi Centrul pentru Combatarea crinmelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) au fost sesizate în urma a 21 de hotărâri ale Curţii de Conturi, dar doar în şase cazuri au fost intentată urmărire penală.

Mai mult! Multe instituţii publice vizate în rapoartele Curţii de Conturi nu au executat recomandările auditorilor, iar unele nici nu au oferit explicaţii.
La acest capitol lideri sunt Ministerul Transporturilor, Ministerul Culturii, Ministerul Agriculturii, Calea Ferată a Moldovei şi Academia de Ştiinţe.

Dumitru Budianschi, director de programe la Exper-Grup a declarat că probabil din aceste motive există sentimentul precum că "Curtea de Conturi constată, dar nimic nu se schimbă".

„Nivelul de neexecutare a recomandărilor Curţii este de 56,4% şi ţine, de fapt, de implicarea insuficientă a instituţiilor ierarhic superioare, cum ar fi Guvernul, dar şi Parlamentul. Totodată lipsesc mecanismele de sancţionare, iar prezentele practici sunt insuficiente", a explicat Rustam Romaniuc, unul din autorii studiului.

Expertul a precizat că aici se observă şi "imixtiunea politicului în activitatea organelor de drept".