Cum să devii cetăţean moldovean prin adopţie

Anii petrecuți în țară, cunoașterea limbii de stat, a imnului național şi a Constituției sunt câteva dintre obligațiile celor care doresc să se numere printre conaţionalii noştri. Proba de foc o reprezintă însă chiţibuşurile birocratice din instituţii.

Familia, salariile mai mari sau dragostea pentru bucatele noastre sunt printre motivele pentru care străinii vor să-şi ia a doua cetăţenie.

Ziua de ieri a fost una specială pentru câţiva locuitori din Chişinău. Cei trei, o româncă, un ucrainean şi un sirian, au devenit cetăţeni ai Republicii Moldova. Evenimentul festiv s-a petrecut în sala nr. 15 a Primăriei Capitalei. Vizibil emoţionaţi de cadrul solemn, oamenii au urmat protocolul de „ungere" a noii cetăţenii: au depus jurământul de credinţă faţă de Republica Moldova, au sărutat steagul naţional şi au primit diplomele care le atestă noul statut.

De două ori moldoveancă

„Locuiesc de 12 ani aici, iar soţul meu este moldovean. Avem două fetiţe, de 4 şi 12 ani. Amândouă au cetăţenia Republicii Moldova. Mi-am obţinut-o şi eu acum", spune Diana Cojocar, românca din Vaslui strămutată la Chişinău. Femeia, şef de secţie la o bancă locală, a depus dosarul pentru cetăţenie încă din august 2010.

Procedura de documentare i-a fost accesibilă, însă doar cu unele intervenţii. „A fost ciudat că m-au pus să dovedesc faptul că ştiu limba de stat", mărturiseşte Diana Cojocar. Imnul îl ştia pe dinafară, iar Constituţia, obligatorie în cerinţele de obţinere a cetăţeniei, nu a învățat-o pe de rost.

Citește și:

Băsescu: Tuturor cetăţenilor Republicii Moldova li s-ar putea acorda cetăţenia română

Republica Moldova este tot mai aproape de România

Fă cunoștință cu Mihai Ciubotaru, primul cetățean moldovean român şi în acte!

"Cetăţenia română înseamnă trădare de stat în Ucraina"

Frizer cu licenţă de doctor

Alături de vasluianca încetăţenită la Primăria Capitalei a fost şi Abdul Hamid Kaba, un sirian de 35 de ani care, de ieri, are şi acte de identitate moldoveneşti. A venit în 2000 la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu" din Chişinău. Între timp s-a căsătorit cu o moldoveancă şi a obţinut licenţa de medic dermatolog. Dar lucrează ca frizer. „Bani mai mult", îşi motivează, într-o română stricată, decizia care l-a determinat să dea halatul de doctor pentru lama de bărbier.

Îi plac „zama", „plăţintele cu brinza" şi mămăliga. Recunoaşte că a luat nota 7 la examenul la limba de stat, însă vrea să meargă la Bucureşti, unde să o înveţe de 10. „Examenul de limbă l-am dat în română. Pentru Constituţie am dat în rusă. Şi facultatea de medicină am făcut-o în rusă. Aici e mai uşor să te înţelegi cu oamenii pe ruseşte, decât în română", mărturiseşte sirianul-moldovean.

Ping-pong cu paşapoarte

Un caz aparte este cel al lui Valeri Maiankov. Stă de 30 de ani în Chişinău şi lucrează ca lăcătuş. S-a născut în Novoseliţa şi, cu toate că are cetăţenie ucraineană, acum este pe cale să-şi piardă acest statut, pentru alegerea de a deveni cetăţean al Republicii Moldova. „Am fost moldovean, apoi a trebuit să plec peste graniţă şi nu am mai avut dreptul la viză. Am fost nevoit să-mi fac paşaport ucrainean. Am aici soţia şi unul dintre copii. Dar în Novoseliţa mai am rude, prieteni. Cetăţenia ucraineană e valabilă până în februarie. Mai departe, nu ştiu ce va fi", spune, încruntat, Valeri. Acum este iar cetăţean moldovean. Definitiv.

Patru români în 2011

Din datele Ministerului de Externe, anul trecut 170 de solicitanţi au devenit moldoveni, dintre care 90% sunt ruşi şi ucraineni. Un singur român şi-a luat paşaport moldovenesc. Anul acesta, doar patru români au dobândit cetăţenia Republicii Moldova.

Multe documente şi răbdare

Ca străin în faţa birocraţiei locale, e recomandabil să te înarmezi cu un munte de răbdare. Conform legii, perioada minimă de şedere legală pe teritoriul ţării, în vederea obţinerii cetăţeniei, este de zece ani. Cei care, în acest timp, se căsătoresc cu un moldovean get-beget, pot depune dosarul mai repede. Însă chiar şi aşa, după cel puţin trei ani de căsnicie. De-aici începe drumul actelor, împărţit între ţara de origine şi cea de adopţie. Ai nevoie de cazierul judiciar, două poze în format 35x45 milimetri, chitanţa de plată a taxei consulare de 150 de lei şi copii legalizate după certificatul de naştere, certificatul de naştere al unuia dintre părinţi şi un paşaport.

În funcţie de cât te costă şi taxele notariale, e bine să-şi pregăteşti 800 de lei,în această primă fază. „De la noi, dosarul ajunge la Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), unde stă cam trei luni. Apoi ajunge la Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS). După ce este obţinut un aviz favorabil de acolo, dosarul e trimis înapoi la MTIC, care dă avizul de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova", spune Nicolae Nogai, consilier în cadrul Departamentului de Afaceri Consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Citește cele mai importante știri din Republica Moldova pe Adevarul.md