Cristina Ţărnă: Din cauza unei modificări legislative, în perioada fraudei bancare putea fi deblocată orice sumă de bani fără ca CNA să ştie

În perioada furtului miliardului, putea fi deblocată orice sumă de bani din instituţiile bancare fără ca CNA să cunoască acest lucru. Aceasta e din cauza unei modificări la legislaţia anti-spălare de bani aprobată de Parlament, care a fost activă aproximativ 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare. Declaraţia a fost făcută de către fostul vicedirector al instituţiei, Cristina Ţărnă, la emisiunea „Important” de la TVC21, transmite IPN.

Potrivit ex-vicedirectorului, esenţa modificării a fost că este suficient ca persoana să se adreseze în instanţa de judecată pentru a fi anulată blocarea banilor, aplicată de Centrul Naţional Anticorupţie. 

„Dacă dai în instanţa de judecată cererea prin care conteşti blocarea banilor în cont, ţi-ai pus o ştampilă în cancelaria instanţei de judecată, serviciul anti-spălare a banilor de la CNA încă nu ştie că tu ai mers în instanţa de judecată, dar tu cu această foaie cu ştampilă mergi la bancă şi ei erau obligaţi să ridice suspendarea. Practic, în cinci minute mutai banii unde vroiai tu”, declară Cristina Ţărnă.

Astfel, când CNA se prezenta în instanţa de judecată pentru a susţine motivele pentru care a aplicat blocarea, omul cu pricina nici nu mai venea pentru că nici nu-i păsa dacă pierdea acest dosar. 

„Pentru o perioadă de 1,5-2 ani, exact în perioada fraudei bancare, Centrului Anticorupţie i se blocase acel buton roşu pe care ar fi putut apăsa şi bloca banii”, spune Cristina Ţărnă.

Ea a mai adăugat că în mod normal toate instituţiile financiare din Republica Moldova sunt obligate să trimită anumite rapoarte către CNA, când au loc tranzacţii suspecte şi tranzacţii limitate. Tranzacţiile limitate sunt cele care depăşesc o anumită sumă pentru o singură persoană fizică sau juridică. Ele se raportează în decurs de o lună. 

Tranzacţiile suspecte sunt cele care sunt efectuate fie de persoane expuse politic, fie că implică state cu zone off-shore, acolo unde sunt riscuri mari de spălări de bani sau cu riscuri de terorism. 

„În asemenea cazuri, instituţiile financiare trebuie să le încadreze ca fiind tranzacţii suspecte şi să le raporteze în decurs de trei zile. La CNA, respectiv, se acumulează foarte multe rapoarte de genul acesta, de ordinul milioanelor. Astfel, dacă există semnalmente de spălare de bani, CNA poate să meargă în instanţa de judecată şi să ceară blocarea acelor bani”, afirmă Cristina Ţărnă.