Creştinii ortodocşi de stil vechi serbează Ajunul Bobotezei. Se face Agheasma Mare

Creştinii ortodocşi care se conduc de calendarul iulian, prăznuiesc joi, 18 ianuarie, Ajunul Bobotezei. În lăcaşele sfinte se săvârşeşte Sfânta Liturghie, după care se face Agheasma Mare, considerată vindecătoare de diferite boli. Preotul Andrei Pârgaru, de la Biserica „Sfântul Mare Mucenic Dumitru” din satul Chetrosu, raionul Anenii Noi, a declarat pentru IPN că Ajunul Bobotezei, este una dintre cele mai importante sărbători creştine.

Potrivit preotului, biserica spune că Mântuitorul Isus Hristos a început să  propovăduiască atunci când a împlinit 30 de ani, după ce a primit botezul în apa Iordanului de la Ioan, fiul lui Zaharia. După Botezul său, Domnul a ieşit din apă şi, printr-o lumină în chip de fulger, Duhul lui Dumnezeu a fost vestit cu un porumbel, care era arătarea Duhului Sfânt. Atunci s-a auzit din Cer: „Acesta este fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit”.

„În ajunul Bobotezei, biserica prăznuieşte sfinţirea Aghesmei Mari. În rest, pe parcursul anului se face Aghesme Mici. Creştinii vin cu vase curate şi primesc această agheasmă binecuvântată care este de folos pentru stropirea casei, a grânelor, a livezilor, a gospodăriilor şi chiar de gustat este bine. În ajunul Botezului este zi de post aspru pentru sărbătorea Botezuluil”, a spus preotul.

Solicitată de IPN, Natalia Grădinaru, şefa secţiei „Probleme generale ale etnografiei” din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei, a spus că, potrivit tradiţiei, de Boboteaza, a doua zi, după Sfânta Liturghie, preotul sfinţeşte apa din fântâna cea mai apropiată de biserică. În popor se spune că se face Agheasmă Mică, iar acest fapt însemna şi că toate apele sunt sfinţite. Natalia Grădinaru remarcă faptul că şi astăzi se mai practică obiceiul de a merge la râu sau la lac după Sfânta Liturghie, unde din gheaţă se face o cruce pe care preotul o lasă în apă, iar bărbaţii se aruncă să caute crucea, cel care o găseşte va fi cel mai norocos şi mai sănătos pe întreg anul.

Potrivit Nataliei Grădinaru, sfinţirea apelor simbolizează îndumnezeirea oamenilor. Ea mai remarcă faptul că din Ajunul Bobotezei preotul umblă cu stropitul cu Agheasmă pe la casele gospodarilor. În trecut, în Ajunul Bobotezei femeile proaspăt căsătorite erau atribuite prin stropit cu agheasmă grupului de femei măritate, după care se aşezau la masă şi petreceau.

Cercetătoarea afirmă că în popor se mai păstrează tradiţia potrivit căreia, începând cu Ajunul Bobotezei şi două săptămâni după aceasta, nu se spală rufele, fiindcă apa este sfinţită. De Boboteaza nu se lucrează nimic prin casă, nu se mătură în această zi. Există şi o tradiţie de a face o cruce deasupra uşii.