Corneliu Ciurea: În Moldova se dă o luptă pentru legitimarea sau delegitimarea guvernării
0Analistul politic Corneliu Ciurea afirmă că în Republica Moldova se dă o luptă politică grea pentru legitimarea sau delegitimarea guvernării. Opinia a fost exprimată fiind solicitat de IPN să puncteze cele mai relevante evenimente sau acţiuni care au consolidat sau, dimpotrivă, au prejudiciat valorile democraţiei, independenţei şi statului de drept, de la precedenta aniversare a independenţei Republicii Moldova.
Referindu-se la raportul misiunii de evaluare a Fondului Monetar Internaţional din noiembrie 2017, în urma căreia s-a decis acordarea Moldovei a unei noi tranşe din creditul de aproape 180 de milioane de dolari, Corneliu Ciurea spune că acest fapt a demonstrat că donatorii occidentali susţin guvernarea actuală şi că FMI a manifestat deschidere pentru Republica Moldova.
Referitor la remanierea guvernamentală din decembrie 2017, analistul aminteşte că şapte miniştri au fost schimbaţi, iar cei noi care au venit în funcţii au fost aleşi pentru a imprima un suflu proaspăt politicilor publice. Totodată, acele schimbări ale miniştrilor au surprins societatea, deoarece printre cei care au plecat din funcţii erau şi oameni apropiaţi de liderul PDM, Vlad Plahotniuc.
În opinia lui Corneliu Ciurea, în urma demisiei primarului de Chişinău, Dorin Chirtoacă, şi a celui de la Bălţi, Renato Usatîi, în luna februarie 2018, lupta politică se încinge şi opoziţia anti-sistem găseşte o modalitate nouă de a pune în dificultate pe cei aflaţi la guvernare. Este lansată acţiunea de a forţa alegerile şi de a dejuca intenţia PDM de a controla municipiile Chişinău şi Bălţi. Obiectivul a fost atins doar parţial, crede Corneliu Ciurea.
Despre demisia ministrului justiţiei, Alexandru Tănase, în martie, în urma difuzării unor interceptări telefonice compromiţătoare, Corneliu Ciurea spune că aceasta a fost o demisie ciudată care atestă vulnerabilitatea clasei politice în situaţia în care este scos din joc unul dintre cei mai promiţători politicieni din generaţia anilor 70.
Analistul menţionează şi avizul, mai curând negativ, al Comisiei de la Veneţia, din luna martie, asupra noului Cod Electoral, remarcând că a fost un eveniment cu impact. Guvernarea a continuat jocul interpretărilor prin care demonstrează că, deşi este pe alocuri negativ, Comisia nu a blocat Codul şi astfel a cesta a fost modificat. Dialogul cu instituţiile europene în chestiunea sprijinului politic pentru guvernare continuă. Guvernarea încă mai speră că UE va juca tehnic şi nu politic în Moldova.
Pentru perioada lunilor mai-iunie, Corneliu Ciurea remarcă alegerile locale noi din Republica Moldova şi victoria surprinzătoare a lui Andrei Năstase la nivelul municipiului Chişinău, alegeri care au fost anulate de către instanţele de judecată şi au trezit „supărarea instituţiilor occidentale”. Potrivit analistului, deşi decizia judecăţii trezeşte suspiciuni în ceea ce priveşte influenţa politică, procedural ea a fost luată în conformitate cu norma legală.
Corneliu Ciurea mai remarcă faptul că în luna iunie FMI şi Banca Mondială au adoptat ajutoare financiare pentru Republica Moldova şi astfel se observă o bifurcare a atitudinii occidentalilor faţă de Moldova cu un UE ostil, iar SUA şi alte instituţii – mai curând neutre.
Rezoluţia Parlamentului European din luna iulie de sistare a ajutorului financiar pentru Moldova, potrivit comentatorului, este o decizie de îngheţare a relaţiei Moldova – UE, extrem de discutabilă având în vedere contextul electoral din Moldova. Analistul susţine că „supărarea UE” privind deteriorarea climatului democratic din Moldova nu este total imparţială, are un substrat politic – dorinţa de a-şi susţine prietenii politici – PAS şi PPPDA.
Faptul că în luna august a fost lansată reforma fiscală, Corneliu Ciurea afirmă că, alături de proiectele precum Prima Casa 1 şi 2, Arena Chişinău, Drumuri bune pentru Moldova, constituie principala acţiune destinată oamenilor din Moldova. Analistul aminteşte că reformele sunt criticate de opoziţia de dreapta care nu mai acceptă nimic din ce face guvernarea, astfel polarizarea este totală.