Consiliul de Presă le solicită jurnaliştilor să trateze cu mai multă responsabilitate cazurile de suicid

Consiliul de Presă le solicită jurnaliştilor să trateze cu mai multă responsabilitate cazurile de suicid şi să evite mediatizarea inadecvată a acestor tragedii. La şedinţa din 31 iulie, examinând o sesizare a Svetlanei Tătaru privind reflectarea în presă a unui suicid, membrii Consiliului au subliniat importanţa asumării de către instituţiile mass-media a bunelor practici jurnalistice în acest domeniu, transmite IPN.

Sesizarea a fost depusă la Consiliul de Presă după publicarea mai multor ştiri despre cazul adolescentei din raionul Anenii Noi care s-ar fi sinucis din cauza notei de la examenul de bacalaureat. Autoarea sesizării a cerut analiza sub aspect deontologic a materialelor la această temă, publicate de site-urile Sputnik.md, VoceaBasarabiei.md şi Publika.md, iar la propunerea unor membri ai Consiliului, a fost analizată şi o ştire la aceeaşi temă, publicată de Jurnal.md.

În urma examinării sesizării, membrii Consiliului de Presă nu au constatat încălcări evidente ale Codului Deontologic în aceste ştiri, însă au remarcat, în unele cazuri, o abordare superficială a cazului. „Din păcate, sinuciderile sunt reflectate foarte des şi deseori neprofesionist, mai mult, unii jurnalişti răspândesc nejustificat tot felul de speculaţii despre victimele sau posibilele cauze ale suicidului”, a spus Ludmila Andronic, membră a Consiliului de Presă. Un exemplu în acest sens îl constituie mediatizarea speculaţiilor făcute de persoane terţe, inclusiv pedagogi şi asistenţi sociali, în cazul adolescentei din Anenii Noi, iar jurnaliştii au citat aceste surse fără să ia în calcul impactul pe care îl pot avea aceste declaraţii asupra familiei victimei. „Nu este treaba profesorilor să-i spună unui jurnalist detalii din viaţa privată a unui copil sau a familiei acestuia”, a spus Inga Burlacu, membră a Consiliului de Presă, care a solicitat Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării să instruiască suplimentar profesorii cum să abordeze subiectele tragice care se pot întâmpla cu elevii, în baza Regulamentului privind comunicarea între instituţiile de învăţământ şi mass-media în cazurile care se referă la copii, elaborat cu participarea Consiliului de Presă şi pus în aplicare în februarie 2014.

Ghidul de bune practici jurnalistice privind reflectarea mediatică a suicidului le recomandă jurnaliştilor să evite speculaţiile cu privire la motivele sinuciderii şi să investigheze dacă există factori economici, sociali sau de altă natură care au determinat sinuciderea. Zvonurile, presupunerile şi culpabilizările nefondate, precum şi imaginile şocante şi explicite nu-şi au locul într-o relatare jurnalistică la această temă, iar profesioniştii media trebuie să ia în calcul şi riscul de a încuraja comportamentele imitative dacă prezintă suicidul prin prisma senzaţionalului.

Potrivit Ghidului, materialele jurnalistice la această temă trebuie să le explice oamenilor unde pot găsi ajutor în situaţii de viaţă care îi copleşesc, iar sinuciderea poate fi prevenită dacă oamenii obţin ajutor la timp.