Comerţul şi energia împing economia. Topul celor mai mari companii din Republica Moldova după cifra de afaceri

Resursele energetice, comunicaţiile şi retailul au fost domeniile care au generat cele mai mari afaceri în anul 2012, arată o analiză realizată de „Adevărul“, în baza datelor Biroului Naţional de Statistică

Trei companii din sectorul energetic, din care două cu capital majoritar rusesc, conduc şi în anul 2012 topul celor mai mari jucători din economie, la fel ca în anul precedent. Gazele, energia electrică, produsele petroliere, serviciile de telefonie şi retailul sunt industriile care dau cele mai multe societăţi de top din economia Republicii Moldova.

STATUL, ÎNCĂ EXTREM DE PREZENT

O singură companie a avut în 2012 vânzări mai mari de cinci miliarde de lei, doar 16 - mai mult de un miliard şi numai 38 - mai mult de jumătate de miliard de lei, arată o analiză realizată de „Adevărul“, în baza datelor furnizate de Biroul Naţional de Statistică.
Faţă de anul 2011, numărul companiilor cu vânzări mai mari de jumătate de miliard de lei s-a redus cu două unităţi, ceea ce nu ar trebui să ne mire în condiţiile în care anul trecut economia moldovenească a înregistrat o scădere cu 0,8%.

„Surpriza“ clasamentului este încă prezenţa mare a companiilor cu capital de stat. Astfel, din top 10 companii, patru au capital majoritar de stat. E vorba de Moldtelecom, CET-2, Termocom şi Metalferos. Chiar şi la întreprinderea Moldovagaz, lidera clasamentului, statul deţine peste 35% din acţiuni.
Prezenţa mare a statului în economie, mai ales prin firme monopoliste şi cu eficienţă redusă, este specifică unei economii în tranziţie, cum este cea a Republicii Moldova. Economiştii, dar şi autorităţile consideră că statul ar trebui să îşi reducă treptat prezenţa în economie şi multe din întreprinderi urmează a fi privatizate.
Continuă să aibă o prezenţă majoră companiile din domeniul resurselor energetice (gaze, petrol şi energie), acestea deţinând jumătate din topul întreprinderilor cu vânzări mai mari de un miliard de lei.

AVEM PUŢINI PRODUCĂTORI

Dacă excludem statul, apoi nicio companie cu capital privat moldovenesc nu se află în top zece, prima prezenţă a oamenilor de afaceri moldoveni în clasament fiind prin intermediul firmei Acvilin-Grup (locul 15) – cu afaceri de peste un miliard de lei. Această societate este şi cel mai mare distribuitor de mărfuri din ţară.
Primul producător, dar şi singurul cu vânzări mai mari de un miliard de lei este Sudzucker-Moldova (zahăr). Foarte aproape de cifra de un miliard de lei se află şi Floarea Soarelui din Bălţi, cel mai mare producător de ulei vegetal din ţară. În afară de acestea, industria alimentară are încă trei companii cu cifre de afaceri mai mari de 500 de milioane de lei: JLC (lactate), Efes Vitanta (bere), Franzeluţa (pâine şi produse de panificaţie).

DOAR O VINĂRIE ÎN TOP 100

Datele statistice atestă declinul companiei Tutun-CTC, de pe locul 40 în 2011, pe 50 în 2012. O surpriză plăcută o reprezintă creşterea spectaculoasă din ultimii doi ani înregistrată de Lear Corporation, societate comercială ce produce componente auto şi care anul trecut a avut vânzări de peste 500 de milioane de lei.
Mândria ţării, vinăriile, nu se regăsesc deloc în Top 50, cel mai aproape fiind Moldavskii Standart din Tvardiţa, Taraclia, care a avut în 2012 o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de lei şi care se află de abia pe locul 71 din top 100 cele mai mari companii.

O ECONOMIE BAZATĂ PE CONSUM

„Clasamentul celor mai mari afaceri este în concordanţă cu structura PIB-ului, care, în cea mai mare parte, este dominat de companii din comerţ şi servicii, şi mai puţin din sfera productivă. Aceasta demonstrează încă o dovadă că ţara noastră are o economie bazată eminamente pe consum, iar furnizorii de servicii şi importatorii alimentează acest consum“, constată Stanislav Madan, consultant la Business Intelligence Services.

În opinia lui Stanislav Madan, numărul mic de afaceri mari din sfera productivă se explică, în primul rând, prin ponderea scăzută a acestor sectoare la formarea PIB-ului. „O altă problemă ce vizează competitivitatea mediului de afaceri din sfera productivă este legată de caracterul fragmentat. Din această cauză, agenţii economici nu pot genera efectul economiilor la scară, iar acest fapt reduce din competitivitatea acestora, dar şi din posibilităţile de creştere“, mai afirmă expertul.