Cine „înghite“ cea mai mare parte din asistenţa financiară externă

Principalii beneficiari ai „ploii de bani" de la donatorii străini sunt agricultura, administraţia publică, infrastructura socială şi transportul. Specialiştii spun însă că Republica Moldova are restanţe la absorbirea asistenţei externe.

La finele lunii martie 2010, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, instituțiile financiare internațioanale și țările-membre UE au decis să ne acorde un suport în valoare de peste 1,94 miliarde de euro pentru implementarea programului Rethink Moldova. Ulterior suma a fost redusă până la 1,84 miliarde de euro.

Banii erau destinaţi pentru finanţarea în anii 2011-2013 a diverse proiecte, inclusiv: o nouă strategie anticorupţie, dezvoltare locală, reconstrucţia a cinci penitenciare, restaurarea sistemelor de irigare, reabilitarea drumurilor naţionale, extinderea reţelelor de gaze, dar şi restructurarea sistemului de sănătate şi dezvoltarea reţelei de şcoli.

Din suma iniţială, autorităţile de la Chişinău au reuşit să contracteze 1,32 miliarde de euro sau 72%, a anunţat Victor Bodiu, secretarul general al Cancelariei de Stat, în cadrul seminarului „Asistenţă externă: Utilizarea şi Gestionarea Resurselor".

Circa 58% din fonduri sunt granturi

Potrivit lui Bodiu, faptul că au fost contractate 72% din totalul banilor promişi de donatori „vorbeşte despre o capacitate bună de planificare a autorităţilor". Oficialul a precizat că circa 58% din suma contractată este asistenţă tehnică nerambursabilă şi doar 42% sunt credite.

„Suportul extern oferit Republicii Moldova este condiționat și strâns legat de reformele realizate de Guvern", a mai spus Victor Bodiu. Totodată, el a adăugat că ţara noastră va putea beneficia de banii alocaţi de donatori „atâta timp cât vor fi implementate reformele agreate de partenerii externi".

Dirk Schuebel, şeful delegaţiei UE la Chişinău, a fost puţin mai sceptic în privinţa capacităţii de absorbţie a Moldovei, susţinând că mai este de lucru în această direcţie. Ambasadorul a precizat că „cele mai mari deficienţe în atragerea banilor europeni are Ministerul Mediului, care dă dovadă de lipsă de experienţă".

Economistul Alexandru Fală consideră însă că cea mai mare problemă „nu este elaborarea şi prezentarea proiectelor, în baza cărora finanţatorii străini să ne aloce bani ci utilizarea cu cap a acestor resurse". „Ce folos că scriem proiecte, dacă la faza cea mai importantă, adică la implementarea lor, deseori ne înglodăm", a menţionat economistul.

UE este principalul "sponsor" al Republicii Moldova

Lider la accesarea fondurilor externe în cadrul programului Rethink Moldova este agricultura, cu 339 de milioane de euro, după care urmează guvernarea şi societatea civilă - 225 de milioane de euro, infrastructura socială - 216 milioane de euro şi transportul, cu 180 de milioane de euro. Cel mai mare „sponsor" al reformelor din ţara noastră este UE, care are prevăzute fonduri de 315 milioane de euro. Urmează SUA cu 279 de milioane de euro, Banca Mondială (260,5 milioane de euro), BERD (198 de milioane), România (102 milioane) şi BEI - 75 de milioane de euro.