Cine este Igor Dodon, noul preşedinte al Republicii Moldova

Câştigarea preşedinţiei Moldovei de către Igor Dodon - deputat, fost ministru şi fost prim-vicepremier - este vârful unei cariere politice începute în timpul regimului lui Vladimir Voronin, în două guverne succesive. După plecarea din Partidul Comuniştilor, Dodon a reuşit să transforme PSRM în principalul partid al stângii rusofile din Republica Moldova.

Igor Dodon (41 de ani) s-a născut în Sadova, Călăraşi, este căsătorit şi are trei copii. A absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat şi Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice. 

Igor Dodon a fost ministru al Economiei în anii 2006-2008 în Guvernul Tarlev. În Executivul următor, condus de Zinaida Greceanîi, Dodon şi-a păstrat portofoliul, dar a ocupat şi funcţia de prim-vicepremier. În 2009, el a fost ales deputat din partea PCRM, iar în noiembrie 2011 a părăsit formaţiunea şi s-a alăturat Partidului Socialiştilor, al cărui preşedinte a devenit în urma congresului organizat în acelaşi an.

La alegerile locale din iunie 2011, Igor Dodon s-a duelat cu Dorin Chirtoacă în turul doi al scrutinului pentru funcţia de primar al Chişinăului. Atunci, Chirtoacă a câştigat peste 50 la sută din voturi, iar Dodon, puţin peste 49 la sută. În perioada 2012 şi 2014, Igor Dodon a organizat periodic proteste, cerând demisia primarului Dorin Chirtoacă. Ulterior, el a pledat pentru un referendum de demitere a edilului Capitalei.

În martie 2012, grupul lui Dodon l-a votat împreună cu Alianţa pentru Integrare Europeană pe Nicolae Timofti în funcţia de şef al statului. Ulterior, însă, Dodon a declarat că regretă votul său pentru Timofti. 

Apropierea de Rusia

Igor Dodon nu a ascuns preferinţa pentru o relaţie privilegiată a Moldovei cu Rusia, chiar şi în detrimentul celei cu Uniunea Europeană. În 2014, Dodon a vorbit despre necesitatea ca Moldova să renunţa la Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE pentru a pune capăt blocării exporturilor de produse agroalimentare din Moldova către Rusia. Astfel, anularea Acordului a fost unul din punctele programului cu care PSRM s-a prezentat la alegerile parlamentare din noiembrie 2014. "Exporturile pot şi vor fi reluate în Federaţia Rusă după alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Şi acest lucru depinde direct de decizia guvernării care va fi aleasă. Trebuie să înţelegem că atât timp cât Acordurile care au fost semnate cu UE nu vor fi anulate, şanse de a reveni pe piaţa rusă sunt mici”, spunea Dodon în 2014.

Doi ani mai târziu, poziţia lui Dodon a rămas neschimbată. Astfel, la ultima confruntare televizată cu Maia Sandu, el a şi-a exprimat din nou orientarea spre Rusia. ”Prima vizită pe care o voi face în calitate de preşedinte va fi în Rusia, unde voi discuta două probleme: reluarea exporturilor şi rezolvarea problemelor migranţilor. Trebuie să le asigurăm condiţii normale de muncă. Fără piaţa rusă, economia Moldovei nu va rezista”, spunea Dodon.

Declaraţii şi promisiuni din campania electorală

Igor Dodon a promis că dacă va fi ales preşedinte va anula examenul de bacalaureat pentru liceeni, considerând că toţi elevii trebuie să termine studiile medii şi că bacalaureatul va fi obligatoriu doar pentru cei care doresc să-şi continue studiile peste hotare. El a făcut aceste declaraţii în contextul în care a acuzat-o pe Maia Sandu că este vinovată de sinuciderea a 400 de elevi în perioada în care a condus Ministerul Educaţiei. Dodon a susţinut că rata ridicată de sinucideri are drept cauză reformele implementate de Maia Sandu, inclusiv prin introducerea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat.

Dodon a mai promis că va insista ca istoria României să fie scoasă din programa şcolară şi înlocuită cu istoria Republicii Moldova.

În ceea ce priveşte relaţia cu România, Dodon a susţinut că îşi doreşte relaţii bune cu România, dar va fi categoric "împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova".

“Românii sunt prietenii noştri, sunt vecinii noştri, dar este o vorbă: fraţi, fraţi, dar fiecare la casa lui. Niciodată nu am fost anti-român şi niciodată nu voi fi anti-român”, a insistat socialistul. “Eu sunt pentru relaţii bune cu România, dar voi fi categoric împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova, cum este Maia Sandu. Unioniştii în Republica Moldova nu au nicio şansă", a avertizat el.

El susţinea că primul decret pe care îl va semna, dacă va câştiga alegerile, va viza miliardul furat. “Miliardul furat trebuie să fie întors de hoţi. Voi anula legislaţia care pune pe spatele cetăţeanului miliardul furat din cele trei bănci”, spunea Dodon în campania electorală.

Lupta împotriva celor care pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România se află, de asemenea, pe agenda lui Dodon. “Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă”.

De asemenea, el a insistat pe necesitatea neutralităţii Republicii Moldova, susţinând că trupele ruse vor pleca doar după rezolvarea conflictului din Transnistria şi că războiul a pornit de la unioniştii ca Maia Sandu.

Rolul preşedintelui este important în Republică Moldova, acesta având dreptul de a întoarce legi în Parlament, de a dizolva legislativul în unele condiţii şi de a numi premierul. Preşedintele moldovean a fost ales, până în acest an, în mod indirect, adică prin votul parlamentarilor după alegerile legislative. Curtea Constituţională a decis însă în 4 martie reîntoarcerea la votul direct pentru desemnarea preşedintelui şi a declarat neconstituţională modificarea anterioară din 2000.