Cetăţenii români din Republica Moldova sunt aşteptaţi duminică la vot

Cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene aleg, în perioada 23-26 mai, noul Parlament European. Alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European va avea loc duminică, 26 mai, iar la urne sunt aşteptaţi şi cetăţenii români din Republica Moldova.

Autorităţile române organizează în străinătate 441 de secţii de votare. Adresele acestora pot fi accesate pe o hartă interactivă. Din numărul total de secţii, 36 sunt deschise în Republica Moldova. Votarea începe la ora 07.00 şi se desfăşoară până la ora 21.00.

Cetăţenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate pot vota indiferent de motivul prezenţei acestora pe teritoriul străin – domiciliaţi, rezidenţi sau turişti. Cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre UE pot să-şi exercite dreptul de vot pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European numai după ce dau o declaraţie pe proprie răspundere că nu şi-au exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin pentru membrii în Parlamentul European din statul membru UE în ale cărui liste electorale este înscris.

Actele în baza cărora se poate vota în străinătate sunt paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu sau paşaportul simplu electronic. De asemenea, se poate vota în baza paşaportului simplu temporar, în baza cărţii de identitate sau a cărţii de identitate provizorie, a cărţii electronice de identitate sau a buletinului de identitate. Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie. Votanţii sunt îndemnaţi să se asigure că deţin un act de identitate românesc valabil în ziua votării.

În prezent, România este reprezentată în Parlamentul European de 32 de parlamentari.

Potrivit Agerpres, ordinea partidelor pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai este următoarea: pe primele trei locuri se află PSD, Alianţa 2020 USR PLUS şi Partidul Pro România. Următoarele poziţii sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN. Pe ultimele poziţii pe buletinul de vot se află candidaţii independenţi: Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

Există şapte familii politice în Parlamentul European, dintre care patru pot fi considerate pro-europene. Cea mai mare fracţiune actualmente este a Partidului Popular European (PPE), care reuneşte un mare număr de partide de centru-dreapta şi creştin-democrate. Din România, în partidul Popular European sunt Partidul Naţional Liberal, Uniunea Maghiarilor din România şi Mişcarea pentru România a fostului preşedintele Traian Băsescu. A doua fracţiune, ca pondere, din Parlamentul European, este cea a Socialiştilor & Democraţilor (S&D), din care fac parte o serie de partide social-democrate, printre care şi Partidul Social Democrat de guvernământ din România. A treia fracţiune este Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), din care fac parte şi Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) din România care se află la guvernare, alături de PSD. Tot în grupul fracţiunilor pro-europene se află şi Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană. Mai există fracţiunea Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care este undeva între pro-europeni şi eurosceptici. În tabăra euroscepticilor se regăseşte Stânga Unită Europeană, din care fac parte partide socialiste şi comuniste, dar şi două formaţiuni de extremă dreaptă.

Pe 26 mai, concomitent cu alegerile pentru Parlamentul European, se va desfăşura şi referendumul naţional cu privire la probleme de interes naţional. Alegătorii pot opta dacă votează doar pentru un scrutin sau pentru ambele. La referendumul naţional alegătorii vor primi, în mod obligatoriu, două buletine de vot, câte unul pentru fiecare întrebare supusă referendumului, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta din întrebări. Prima întrebare supusă referendumului este: „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, iar a doua „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.