CEC vine cu precizări vizavi de refuzul de a desfăşura referendumul de anulare a sistemului electoral mixt

În contextul informaţiilor apărute în privinţa respingerii cererii de înregistrare a grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ de anulare a sistemului electoral mixt, Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis să prezinte câteva precizări.

Potrivit unui comunicat de presă, din conţinutul documentelor depuse, Comisia a reţinut că acestea vizează iniţierea unui referendum naţional legislativ, în cadrul căruia urma a fi supus proiectul de lege privind abrogarea Legii nr.154 din 20 iulie 2017 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, potrivit cărei a fost modificat sistemul electoral. 

Comisia a constat discrepanţe între textul proiectului de lege votat de către participanţii la adunare de constituire şi cel prezentat Comisiei, un fapt inadmisibil de substituire a datelor iniţiale.

CEC ar fi stabilit că prevederile Legii nr.154 au fost abrogate în momentul republicării Codului electoral la 29 decembrie 2017, potrivit art. III alin.(2) lit. d) din Legea nr.154 din 20 iulie 2017. 

Astfel, Comisia relevă faptul că prevederile Legii nr.154 din 20 iulie 2017 ce ţin de modificările operate în Codul electoral, abrogarea căreia s-a propus participanţilor la adunare, deja au fost abrogate, fapt care duce la imposibilitatea desfăşurării unui referendum la acest subiect.

În plus, CEC a constat neconcordanţă a numărului de participanţi la adunarea constituantă indicat în procesul-verbal, pe parcursul şedinţei au fost declarate prezente în sală 653 persoane, iar la procedura de votare, inclusiv pentru alegerea listei nominale a membrilor grupului de iniţiativă au participat 735 de persoane. 

Comisia a remarcat abateri de la prevederea legală de a alege în componenţa grupului de iniţiativă persoane concrete, astfel lista nominală a grupului de iniţiativă nu a fost supusă votului aşa cum prevede art.163 alin.(4) din Codul electoral.

La fel, art.163 alin.(4) din Codul electoral prevede că membrii grupului de iniţiativă vor alege din rîndul lor un birou executiv, compus dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care vor reprezenta grupul şi vor organiza activitatea lui. 

CEC a menţionat că lipseşte decizia grupului de iniţiativă privind alegerea biroului executiv, contrasemnată de preşedintele ales. Mai mult, ar lipsi decizia biroului executiv al grupului de iniţiativă privind desemnarea trezorierului în relaţiile cu Comisia Electorală Centrală în domeniul finanţării campaniei de iniţiere a referendumului potrivit pct.2 lit.g) din Regulamentul cu privire la activitatea grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican.

De asemenea, Comisia a observat că grupul de iniţiativă a venit cu propunerea abrogării unei legi fără a propune reglementări noi, în consecinţă creînd un vid legislativ de organizare a alegerilor parlamentare ordinare. 

Comisia a menţionat practicile şi recomandările Comisiei de la Veneţia, aprobate în Codul bunelor practici în materie electorală din anul 2002 prin care se menţionează că elementele fundamentale ale dreptului electoral, în special, sistemul electoral propriu-zis, componenţa comisiilor electorale şi constituirea circumscripţiilor electorale, nu trebuie amendate decît cel puţin cu un an înainte de alegeri.

Procesul de examinare a cererii grupului de iniţiativă privind desfăşurarea referendumului republican legislativ a fost unul transparent şi profesionist, iar decizia adoptată a fost adusă la cunoştinţa opiniei publice şi reprezentanţilor corpului diplomatic acreditat în Republica Moldova.

Comisa respinge atacurile asupra autorităţii electorale şi tentativa de a discredita instituţia. 

„Reiterăm adeziunea fermă la valorile democratice, prin menţinerea şi dezvoltarea instituţiei în mod deschis, transparent şi profesionist, şi vom insista şi în continuare pe principiul responsabilităţii tuturor participanţilor procesului electoral”, se arată în comunicatul de presă. 

Amintim că, îndată după ce a fost respinsă cererea de înregistrare a grupului de iniţiativă, preşedintele acestuia, Ştefan Gligor, a spus că prin decizia sa, Comisia Electorală a anihilat dreptul cetăţenilor la desfăşurarea referendumurilor legislative, a violat dreptul constituţional al poporului Republicii Moldova şi a acţionat ca o instituţie implicată politic, care este în serviciul politic al guvernării actuale.