Ce întreprinderi ar putea fi privatizate şi ce companii vor rămâne în continuare în proprietatea statului
0Parlamentul Republicii Moldova a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede modificări şi completări la Legea privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice. Astfel din lista bunurilor nepasibile privatizării au fost excluse circa 60 de întreprinderi.
Proiectul aprobat după două pauze şi cu protestele deputaţilor comunişti, a stat în Parlament mai mult de un an de zile până ca să ajungă pe agendă.
Printre întreprinderile care de acum încolo vor putea fi privatizate se numără cele trei CET-uri, două reţele de distribuţie a energiei electrice, Termocom, Apă-Canal Chişinău, Air Moldova, Aeroportul Internaţional Chişinău etc. Necesitatea deetatizării acestora este argumentată prin faptul că multe dintre aceste întreprinderi degradează şi degrabă nu vom avea ce vinde.
În acelaşi timp statul a menţinut în lista celor 102 de active nepasibile privatizării, întreprinderi strategice precum Calea Ferată a Moldovei, Franzeluţa, Moldelectrica, Cricova, Mileştii Mici, Poşta Moldovei, pachetul de 35,3% deţinut de guvern la Moldovagaz etc.
Deputaţii comunişti au criticat documentul susţinând că astfel sectorul energetic din Moldova va privatizat de democratul Vlad Plahotniuc. „Această privatizare se referă la securitatea energetică a statului în favoarea unei persoane care deja a cumpărat tot ce se poate şi nu cumpăra" a declarat deputatul PCRM Iurie Muntean.
Preşedintele Comisiei economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă, a ţinut să precizeze că scopul acestei legi nu este revizuirea listei întreprinderilor.
"Dorim să facem ordine în legislaţie şi nu vom permite să fie falimente cum au avut loc cu toate fondurile de investiţii. În 2007 a rămas o listă foarte scurtă şi mii de întreprinderi au fost scoase cu drept de a fi privatizate. Guvernului trebuie să-i oferim întreg instrumentariul ca să privatizeze atunci când este oportun anumite obiecte. Scopul acestei legi nu este atât de tare revizuirea listei, cât este de a face ordine să nu permitem falimentarea", a explicat Ioniţă.
Autorităţile Republicii Moldova au scos în ultimii trei ani la mezat proprietăţi de peste 1,5 miliarde de lei, dar au comercializat active în valoare de câteva ori mai mică. Experţii cred că deetatizarea e necesară pentru că multe întreprinderi degradează şi degrabă nu vom avea ce vinde. De exemplu valoarea Moldelecom şi a Băncii de Economii s-a redus de câteva ori.