CC a declarat neconstituţională practica testului poligraf pentru ocuparea funcţiilor de conducere la Autoritatea Naţională de Integritate

Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CCM) a declarat neconstituţională practica obligatorie a testului poligraf pentru accederea în funcţia de preşedinte sau de vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Excepţia de neconstituţionalitate care a stat la baza acestei cauze a fost ridicată de către Teodor Cârnaţ, într-un proces pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. 

Acesta a contestat caracterul justificat al acestor prevederi legale, care instituie testarea la poligraf şi care îi obligă pe candidaţii la funcţia de Preşedinte sau de Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate să susţină (pozitiv) această probă.

Curtea a analizat această excepţie prin prisma articolelor 39 şi 43 din Constituţie: dreptul de a participa la administrarea treburilor publice şi dreptul la muncă.

Curtea a confirmat existenţa unei baze legale pentru această ingerinţă şi respectarea standardului calităţii legii.

Ea a reţinut că prevederile contestate pot contribui la selectarea unor persoane integre pentru funcţia de Preşedinte sau de Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate şi la prevenirea actelor de corupţie în cadrul acestei instituţii. Curtea a constatat că aceste scopuri particulare pot fi subsumate cel puţin următoarelor scopuri legitime generale prevăzute de articolul 54 alin. (2) din Constituţie: asigurarea securităţii naţionale, asigurarea bunăstării economice a ţării şi prevenirea comiterii de infracţiuni.

Cu privire la legătura raţională dintre măsurile legale contestate şi scopurile legitime menţionate mai sus, Curtea a observat că testul poligraf nu reprezintă o metodă ştiinţifică acceptată la nivel european sau internaţional şi un procedeu sigur de detectare a comportamentelor simulate. Totuşi, această metodă poate fi coroborată cu alte probe stabilite în baza unor metode ştiinţifice. Prin urmare, nu se poate susţine lipsa oricărei legături raţionale cu scopurile legitime pe care le urmăresc prevederile legale contestate.

Curtea nu a constatat existenţa unei ingerinţe mai puţin restrictive, care să aibă o legătură raţională cu scopurile legitime urmărite şi care să le realizeze la fel de eficient, fără costuri suplimentare.

Curtea a reţinut că certitudinea ştiinţifică a rezultatului testului poligraf are, în general, o pondere redusă. Chiar articolul 22 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 269 din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat prevede că rezultatele acestuia „sunt prezumtive şi orientative şi că nu pot constitui probe în cadrul vreunei proceduri”. 

Totuşi, în ciuda acestei ponderi reduse a certitudinii rezultatului testului poligraf, ingerinţa în dreptul de a participa la administrarea treburilor publice şi în dreptul la muncă are o pondere mare. 

Practic, în cazul în care nu susţin în mod pozitiv testul poligraf, candidaţii la funcţia de Preşedinte sau de Vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate nu pot fi desemnaţi câştigători ai concursului.

Din această perspectivă, Curtea a considerat că obligativitatea susţinerii pozitive a testului poligraf reprezintă o măsură disproporţionată.

Curtea a admis parţial excepţia de neconstituţionalitate ridicată de către Teodor Cârnaţ, parte într-un proces pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

Ea a declarat neconstituţional textul „şi care a susţinut proba detectorului comportamentului simulat (poligraf)” din articolul 11 alin. (12) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

-  articolul 4 lit. a2) din Legea nr. 269 din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf);

-  articolul 11 alin. (10) şi (11) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate.

Ea a declarat inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate în partea ce ţine de controlul constituţionalităţii articolului 4 lit. a) şi lit. a1) din Legea nr. 269 din 12 decembrie 2008 privind aplicarea testării la detectorul comportamentului simulat (poligraf).

Această hotărâre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.