Campanie electorală în ajun de recensământ

Recensământul care va fi organizat în această primăvară reaprinde dezbaterile privind identitatea noastră. Experţii susţin că acestea se vor intensifica deoarece politicienii se pregătesc de alegeri.

 Iniţial, recensământul populaţiei şi al locuinţelor era planificat pentru perioada 1-14 aprilie. Ulterior, Cabinetul de miniştri a transferat numărătoarea pentru 12-25 mai, iar liberalii au sesizat Curtea Constituţională, susţinând că data prevăzută într-o lege nu putea fi modificată printr-o hotărâre de Guvern.

Până magistraţii vor da un verdict, pregătirile la Biroul Naţional de Statistică sunt în toi. „Teoretic, campania de informare a populaţiei trebuie să înceapă în luna martie. Avem spoturi TV, pliante şi un proiect prevăzut pentru zece raioane, unde voluntari de la Consiliul Naţional al Tinerilor vor merge din uşă în uşă pentru a informa cetăţenii despre recensământ. Pliantele conţin răspunsurile la cele mai frecvente întrebări: ce este recensământul, de ce e nevoie să participe, de ce trebuie să-şi declare locuinţa etc“, precizează Inna Maslo, directorul adjunct al Biroului Naţional de Statistică.

„O IDEE PLĂMĂDITĂ LA MOSCOVA“

Socialiştii şi-au lansat deja propria campanie „de informare“. Activiştii lui Igor Dodon vor distribui sute de mii de foi volante, îndemnând oamenii să se declare moldoveni la recensământ. „Încă pe timpurile lui Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, moldovenii s-au format ca popor autentic şi glorios. Iar limba moldovenească este limba istorică a poporului nostru. Haideţi să arătăm lumii întregi şi nouă înşine că avem memorie istorică, ştim cine suntem, ştim de unde venim şi avem voinţa de a ne păstra independenţa şi statalitatea“, este mesajul din pliante.

„Cred că aceste acţiuni sunt necesare, pe fundalul încercărilor de românizare a populaţiei Republicii Moldova. Au loc în cadrul aceleiaşi campanii « Iubesc Moldova», pe care am lansat-o personal pe 7 aprilie 2011 şi care este sponsorizată de mine. Noi ne iubim ţara tot timpul, iar cetăţenii nu trebuie să uite că sunt moldoveni“, ne-a spus Igor Dodon. 

De cealată parte, liberalii spun că în spatele acestei acţiuni sunt alte interese. „Igor  Dodon încearcă să dezvolte o idee plămădită la Moscova. Cred că cetăţenii Republicii Moldova ştiu foarte bine, şi tendinţele din ultimii ani demonstrează asta, că sunt români şi că vorbesc limba română“, accentuează deputatul Valeriu Munteanu şi promite că liberalii „nu vor permite Moscovei să manipuleze cetăţenii Republicii Moldova“. Potrivit lui, organizarea referendumului în luna mai ar fi favorabilă Rusiei. „Această perioadă coincide cu aşa-zisa sărbătoare de 9 mai şi, cu această ocazie, ruşii vor isteriza toată societatea şi vor organiza o campanile dură împotriva a tot ceea ce este românesc pe acest teritoriu“, crede parlamentarul.

În chestionar va fi scris «etnie» şi «cetăţenie». Sintagma «naţionalitate» a fost exclusă ca să nu avem discuţii pe un subiect sensibil. Inna Maslo, director adjunct al BNS

SINTAGMA «NAŢIONALITATE», EXCLUSĂ

Pentru a evita disputele din societate, specialiştii de la Biroul Naţional de Statistică au decis să excludă sintagma „naţionalitate“ din actele recenzorilor care ne vor bate la uşă. „În chestionar va fi scris «etnie» şi «cetăţenie». Sintagma «naţionalitate» a fost exclusă ca să nu avem discuţii pe marginea unui subiect sensibil. În paralel cu întrebările din chestionar, există şi clasificatorul etniilor şi limbilor, astfel încât operatorul să identifice corect răspunsul intervievatului“, explică Inna Maslo. Totodată, ea ne asigură că metodologia este conformă cu standardele europene.

La recensământ, răspunsurile trebuie lăsate la latitudinea cetăţeanului. Fiecare trebuie să se indentifice aşa cum consideră el. Arcadie Barbăroşie, analist politic

BĂTĂLIA PENTRU VOTURI

Experţii explică acţiunile politicienilor prin alegerile parlamentare, care vor avea loc în toamnă. „Socialiştii încearcă să intre pe un segment care este deja ocupat de comunişti şi nu ştiu de unde să mai câştige. Cetăţenii trebuie să se identifice singuri“, susţine Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice. 

Astfel de campanii sunt o sursă bună de capital electoral. Oamenilor li se creează o anumită stare, care se cristalizează în voturi. Vasile Croitoru, politolog

Politologul Vasile Croitoru crede că discuţiile se vor intensifica pe măsură ce ne apropiem de recensământ. „Majoritatea partidelor de la noi şi-au făcut capital politic, în primul rând, pe chestiuni identitare. Dacă analizăm evoluţia partidelor, vedem că fără ca să abordeze această problemă nici nu se lansau în campanii. Toţi ştiu că astfel pot acumula profit electoral“, afirmă analistul politic. „Oamenii pot să se indentifice şi fără campanii politice. Sunt instituţii abilitate ale statului care sunt obligate să informeze populaţia, există criterii şi indicatori după care sunt formulate întrebările în anchetă şi nu trebuie să ne spună nimeni cine suntem“, punctează Vasile Croitoru.