Avocaţi: Procurorii din R. Moldova care comit abuzuri şi ilegalităţi trebuie pedepsiţi penal
0Procuratura Generală trebuie să se autosesizeze şi să tragă la răspundere penală procurorii care comit abuzuri şi fărădelegi. O spun avocaţii Veaceslav Ţurcan şi Maxim Belinschi, în privinţa cărora au fost intentate, potrivit lor, două cauze penale ilegale, ca instrument de intimidare, transmite IPN.
Ce doi avocaţi au fost achitaţi într-un dosar penal în care li se impută un presupus fals în declaraţii. Procurorul a depus însă apel. Potrivit apărătorilor, intimidările au continuat şi printr-o cauză penală prin care s-a încercat ridicarea contractelor de asistenţă juridică.
Într-o conferinţă de presă la IPN, avocatul apărătorilor, Valeriu Pleşca, a declarat că atât Veaceslav Ţurcan, cât şi Maxim Belinschi, sunt apărători activi ai drepturilor omului şi au fost implicaţi în dosare de rezonanţă în apărarea clienţilor săi. În multe cauze au avut un cuvânt de spus, făcând declaraţii publice contrare celor făcute de autorităţi. Acum patru ani, s-au ales cu un dosar penal, pornit ilegal, în care au fost învinuiţi de fals în declaraţii. Potrivit lui, în urma unor procese, care durează de patru ani, prima instanţă i-a achitat.
După pronunţarea sentinţei de achitare, procurorii nu au fost de acord şi au depus apel. Şi au cerut să fie achite şi despăgubiri în valoare de o sută de mii de lei. Valeriu Pleşca a spus că acest dosar se numără printre cele 38, menţionate în raportul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, ca fiind dosare cu suspiciuni de urmărire ilegală, abuzivă şi selectivă, pe motive politice. Şi deşi procurorul general a declarat că persoanele urmărite ilegal vor fi scoase de sub urmărire, acest lucru nu s-a întâmplat. Afirmaţiile procurorului general vin în disonanţă cu acţiunile procurorilor ierarhic inferiori, care depun apel în privinţa sentinţelor de achitare.
Avocatul Maxim Belinschi a declarat că el şi colegul său, Veaceslav Ţurcan, au fost urmăriţi penal ilegal pentru simplul fapt că reprezentau interesele mai multor părţi vătămate, cetăţeni ai SUA, pe o cauză penală intentată în privinţa unei foste colaboratoare de poliţie din municipiul Bălţi. „Noi am îndârjit să mergem împotriva sistemului şi să cerem punerea la respect a legii şi să tragem la răspundere penală persoanele care au comis ilegalităţi în raport cu clienţii noştri. Şi în legătură cu acest fapt, ne-am pomenit noi însuşi pe banca acuzaţilor, fiindu-ne incriminat falsul în declaraţii”, a menţionat apărătorul.
Potrivit lui, epopeea a început cu o încheiere a judecătorului de instrucţie din Judecătoria Râşcani, care, contrar garanţiilor pe care le are un avocat, a obligat organul de urmărire penală din raion să-i audieze în „calităţile corespunzătoare”, „într-un fel dând indicaţii să fie pornită cauză penală, iar ei să fie recunoscuţi ca bănuiţi, apoi ca învinuiţi”. Procurorul care a pornit acea cauză penală ilegală a fost avansat în funcţie. După plecarea acestuia, alţi doi procurori au continuat să susţină învinuirea.
Maxim Belinschi a mai spus că o nouă intimidare a constituit o altă cauză penală prin care s-a încercat ridicarea contractelor de asistenţă juridică. Ordonanţa în acest sens a fost semnată de un procuror anticorupţie şi menţinută de fost şef al Procuraturii Anticorupţie. Într-un final,aceasta a fost anulată de judecătorul de instrucţie. Văzând că nu au sorţi de izbândă la Chişinău, au transmis acea cauză penală la Procuratura municipiului Bălţi, care a emis un nou demers de ridicare a contractelor de asistenţă juridică. Ulterior, instanţa a respins acest demers, iar Curtea de Apel a menţinut a această hotărâre. „Întrebarea este către Procuratura Generală: De ce procurorii care au admis ilegalităţi nu sunt traşi la răspundere penală? Noi am depus încă din 2016 plângeri”, a subliniat avocatul.
Avocatul Veaceslav Ţurcan a remarcat că în privinţa dosarelor în care au fost învinuiţi există multe semne de întrebare. Unicul lucru pe care trebuie să-l facă Procuratura Generală este să meargă la Bălţi să vadă toate actele procesuale ilegale, semnate de procurori, şi să le înainteze învinuirea. În opinia sa, astfel de acţiuni ar fi un semnal foarte clar pentru procuri, dar şi pentru societate, că există dorinţa de a curăţa sistemul.
Conferinţa de presă cu tema: „Impunitatea procurorilor” face parte din ciclu de conferinţe prevăzute în proiectul IPN „Injustiţia la vedere prin mijloace multimedia”. Agenţia IPN nu îşi adjudecă dreptul să decidă dacă organizatorii conferinţelor de presă au dreptate în cauzele despre care vor vorbi, aceasta este prerogativă exclusivă a justiţiei, însă perioada exagerat de lungă, mult mai lungă decât prevede legislaţia, a acestor cazuri poate fi considerată drept act de nedreptate şi injustiţie evidentă. Agenţia de presă IPN nu poartă răspundere pentru declaraţiile publice făcute în spaţiul public de către organizatorii conferinţelor de presă.