Autorităţile întârzie să implementeze Acordul de Asociere

Republica Moldova are restanţe privind implementarea Planului naţional de acţiuni a Acordului de Asociere semnat cu Uniunea Europeană. Cele mai mari restanţe sunt la capitolele comerţ, reforma Procuraturii şi a sistemului anticorupţie, dialogului politic şi sistemul de integritate.

Doar 19 % din acţiunile planificate pentru anul 2015 au fost realizate, susţin experţii Institutului pentru Politici şi Reforme Europene.

Finalizarea procedurii de ratificare a Acordului de Asociere de către toate cele 28 de state membre ale UE reprezintă cea mai mare realizare, constată experţii Iulian Rusu, Iulian Groza şi Victor Lutenco. Astfel, Acordul va intra în vigoare definitiv în luna februarie 2016. Cei trei experţi au analizat progresul general în implementarea planului de acţiuni, în perioada 1 august-31 octombrie 2015, în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană”.

Parlamentul a îndeplinit 7 % din Planul de acţiuni

Potrivit expertului Iulian Rusu, au existat factori subiectivi şi obiectivi care nu au permis implementarea mai dinamică a angajamentelor stabilite în acest plan. „Guvernul a avut o activitate mai puţin prodigioasă, iar Parlamentul a reuşit să îndeplinească doar 7 % din angajamentele pe care le are în baza planului legislativ adoptat în acest an. Au fost aprobate câteva acte privind participarea Moldovei la misiuni internaţionale. În acelaşi timp, rămânem restanţi la pachetul de acte legislative pentru reforma Comisiei Naţionale de Integritate, declaraţia de avere, conflict de interese, la capitolul comerţ şi aspecte legate de comerţ. Per total, nu putem vorbi de o implementare eficientă a acordului din partea Guvernului sau Parlamentului. Numărul angajamentelor creşte alături de restanţele acumulate, iar termenul de implementare este până la 31 decembrie 2015”.

„Graficul de nerealizări se va înroşi la sfârşitul anului 2015”

Experţii recomandă autorităţilor naţionale să atragă atenţia până la finele anului 2015 la pachetul de legi cu privire la reforma Procuraturii şi a Comisiei Naţionale de Integritate. De asemenea, este importantă examinarea şi adoptarea unei noi Strategii Naţionale Anticorupţie a Republicii Moldova, care să fie implementată în anul 2016. Referitor la domeniul energetic, aceştia consideră că e prioritar să fie adoptate noile legi privind gazele naturale şi energie electrică. 

Directorul executiv IPRE, Victor Lutenco, a amintit că UE cheltuie foarte mulţi bani pentru instruirea angajaţilor din sectorul public, doar că instituţiile nu oferă un raport despre cum anume au crescut capacităţile funcţionarilor publici după vizitele de studiu. De asemenea, există probleme privind migraţia, ghişeul unic şi azilul politic. Printre realizările autorităţilor naţionale, acesta a specificat implementarea planului de acţiuni pentru prevenirea şi combatarea traficului de fiinţe umane, ceea ce înseamnă un pas important în consolidarea relaţiilor cu SUA. Un alt exemplu bun este semnarea acordului privind schimbul de informaţii privind persoanele şi mijloacele de transport care traversează frontiera între Republica Moldova şi Ucraina.

„Când se schimbă şase premieri e greu să faci reforme”

Reprezentantul Ministerului Economiei al Republicii Moldova, prezent la eveniment, şi-a lăudat instituţia, menţionând că planul de acţiuni este un proiect ambiţios şi dacă s-ar lua în calcul doar directivele ce îi revin Ministerului Economiei, atunci progresele ar fi cu mult mai mari. „Pe dimensiunea comerţ, avem 300 de directive care le transpunem în legislaţia naţională. Avem ambiţii şi vrem să facem mult mai mult, dar şocurile din ţară sunt mari. Când se schimbă şase premieri este greu de promovat legi care au tangenţă cu Acordul. Nu este o scuză. Avem o problemă sistemică. De transpunerea legislaţiei europene se ocupă cei mai tineri, nu cei mai experimentaţi. Dacă dorim să avem progrese trebuie să schimbăm sistemul de motive al funcţionarilor publici. Cu sistemul de motivare actual e imposibil să avem rezultate conform graficelor desenate frumos”, a spus funcţionarul.

Evaluând progresul pe fiecare capitol al Acordului, redate în 494 de acţiuni planificate până la sfârşitul anului 2015, experţii au constatat că autorităţile naţionale au reuşit să implementeze doar 92 de acţiuni, ceea ce înseamnă 19 % de realizări.

Planul naţional de acţiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere a fost aprobat prin hotărâre de Guvern în anul 2014 şi a fost ratificat în septembrie 2015.