Armaşu: Vârful inflaţiei ar putea fi mai mare decât cel prognozat de Banca Naţională a Moldovei

Rata anuală a inflaţiei a crescut de la 22,2% în luna martie până la nivelul de 27,1% în luna aprilie  din cauza că s-au suprapus mai mulţi factori. Pe lângă componenta de import al procesului inflaţionist, un factor important care a amplificat inflaţia este tergiversarea ajustării tarifelor reglementate.

 Explicaţiile au fost date de guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armaşu, într-o conferinţă de presă la care a prezentat decizia de politică monetară. Potrivit guvernatorului, preţurile la produsele energetice şi produsele alimentare par să fie mai mari decât cele anticipate şi, în aceste condiţii, vârful inflaţiei ar putea să fie mai mare decât cel prognozat de BNM, transmite IPN.

„Abaterea negativă de 0,3 puncte procentuale a inflaţiei efective de la prognoză pentru luna aprilie curent, alături de întârzierea unor ajustări de tarife şi a efectelor secundare anticipate, implică probabilitatea abaterii prognozei inflaţiei pentru trimestrul II 2021. Totodată, situaţia tensionată în regiune şi riscurile escaladării acesteia menţin incertitudinea pronunţată asupra prognozei pe termen mediu a inflaţiei”, explică Octavian Armaşu.

Potrivit lui, factorii ce vor determina pe viitor dinamica inflaţiei vor fi în continuare preţurile de import la resursele energetice şi produsele alimentare. Acestea din urmă, posibil, vor substitui bunurile provenite din Ucraina, iar efectele pro-inflaţioniste respective vor activa factorii de ofertă prin costurile de producţie.

Conform datelor BNM, în trimestrul întâi al anului curent rata anuală a inflaţiei a continuat, cu un ritm mai pronunţat decât s-a anticipat, traiectoria ascendentă începută în anul 2021. Astfel, aceasta s-a majorat de la 13,9% în luna decembrie 2021 până la 22,2% în luna martie 2022. Similar perioadei precedente, aceasta s-a plasat în semestrul întâi peste limita superioară a intervalului de 5% ±1,5 puncte procentuale.