Andi Cristea: Trebuie să facem mai mult pentru statele care urmează drumul european. Moldova este exemplul ideal
0Comisia pentru Afaceri Externe din cadrul Parlamentului European (AFET) a votat, joi, 11 iunie, amendamentele la raportul vizând revizuirea Politicii Europene de Vecinătate (PEV), raport care va fi trimis către plenara PE. Raportorul pentru revizuirea PEV este Eduard Kukan, europarlamentar din partea PPE.
Andi Cristea, preşedintele Delegaţiei Parlamentului European pentru Relaţii cu Republica Moldova, a precizat că PE contribuie la revizuirea Politicii Europene de Vecinătate prin adoptarea acestui important raport în AFET.
Evenimentele recente din vecinătatea UE au scos la iveală nevoia unei politici mai ambiţioase, motiv pentru care Comisia Europeană a decis revizuirea PEV. „Avem nevoie de o politică nouă, mai îndrăzneaţă şi mai ambiţioasă, ce ne va permite să fim mai eficienţi în faţa provocărilor fără precedent cu care ne confruntăm în est şi în sud. Votul din plen de luna viitoare va stabili textul final. Sper ca executivul european - Comisia Europeană - va ţine cont de sugestiile Parlamentului European, inclusiv de textul mai ambiţios cu privire la perspectiva europeana a statelor din vecinătatea estică”, explică Cristea.
Problema securităţii
Europarlamentarul român atrage atenţia asupra statelor care au demonstrat ambiţii europene reale şi tangibile, adăugând faptul că trebuie să se facă mai mult pentru statele care s-au decis să urmeze drumul european, Republica Moldova fiind exemplul ideal în acest sens. „ Un alt element important îl reprezintă, fără discuţie, problema securităţii. Conflictele active şi îngheţate reprezintă o realitate atât în est, cât şi în sud. UE are datoria să joace un rol mult mai activ, pe măsura relevanţei sale, în rezolvarea paşnică a conflictelor existente, inclusiv demersuri pentru retragerea trupelor ruseşti din Transnistria de exemplu, acestea împiedicând progresul obiectivelor-cheie ale PEV”, subliniază Cristea.
Politica Europeană de Vecinătate a fost concepută în anul 2003, în scopul de a dezvolta relaţii mai apropiate între Uniunea Europeană şi ţările din vecinătatea sa. Aceasta include atât statele din sudul UE (Algeria, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Libia, Maroc, Palestina, Siria şi Tunisia), cât şi pe cele din est (Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina). Cu un buget de 15,4 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, noul Instrument European de Vecinătate asigură majoritatea fondurilor pentru cele 16 ţări partenere în cadrul Politicii Europene de Vecinătate