Anatol Ţăranu, despre rezoluţia Parlamentului European: A fost pus capac la ceea ce se numeşte „Moldova – istorie de succes” în relaţia cu UE
0Analistul politic Anatol Ţăranu consideră că rezoluţia Parlamentului European cu privire la situaţia din Moldova, adoptată miercuri, 14 noiembrie, a închis definitiv pagina legată de ceea ce era numit „luna de miere” a relaţiei Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, trasnmite IPN.
Anatol Ţăranu susţine că este o rezoluţie extrem de critică, fără analogie în relaţia Republicii Moldova cu UE, care atestă derapaje serioase care s-au înregistrat în Republica Moldova pe domeniul funcţionării instituţiilor democratice şi acest lucru îngrijorează.
Analistul spune că rezoluţia a fost recepţionată cu satisfacţie în societatea moldovenească de forţele politice de opoziţie şi acest lucru este explicabil. Şi invers, guvernarea, deocamdată, nu are reacţii foarte prompte şi din acest fapt poate fi dedus că pentru guvernare acest document a fost unul care îngrijorează şi care o face să reacţioneze foarte atent la ceea ce se întâmplă la Bruxelles.
„Uniunea Europeană este principalul partener de dezvoltare pentru Republica Moldova şi înrăutăţirea relaţiilor cu UE ar însemna nimic altceva decât scăderea din intensitate a relaţiilor economice, politice şi de alt gen. Şi aceasta nu poate să nu se manifeste, inclusiv la nivelul de viaţă, la calitatea nivelului de viaţă al cetăţenilor Republicii Moldova. Orice guvernare nu poate să nu fie îngrijorată de o asemenea desfăşurare a lucrurilor”, a spus Anatol Ţăranu, menţionând că urmează a fi de văzut care va fi impactul acestei rezoluţii.
Potrivit lui, cât ţine de opinia publică, această încă urmează să „digere” principalele prevederi ale acestui document, iar impactul adevărat se va manifesta doar în timp.
Parlamentul European a votat miercuri, 14 noiembrie, o rezoluţie privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE - Moldova. Eurodeputaţii au criticat evoluţiile politice de la Chişinău, în special fiind vorba de intimidarea opoziţiei, decizia de a schimba sistemul electoral, lipsa libertăţii presei, lipsa progresului în investigarea fraudei bancare, expulzarea celor şapte profesori turci, adoptarea legii privind amnistia fiscală etc.