Amendamentul „Stamate”, motiv de dispută între autoare şi avocatul Oleg Efrim
0Autorităţile au încercat să tăinuiască aşa-zisul amendament „Stamate”, iar trecerea lui prin procedură parlamentară a avut loc contrar Regulamentului Legislativului. Este opinia avocatului Oleg Efrim, care spune că formula de compromis, aprobată vineri în Parlament, este o opţiune mai bună, decât dacă amendamentul ar fi fost aprobat în varianta iniţială, notează IPN.
În acelaşi timp, preşedinta Comisiei juridice numiri şi imunităţi, Olesea Stamate, recunoaşte că avocaţii au nevoie de garanţii pentru a-şi exercita funcţiile, dar acestea nu pot sta în calea combaterii corupţiei.
Amendamentul Olesei Stamate prevedea, în formula sa iniţială, excluderea totală a prevederii potrivit căreia avocaţii nu pot fi reţinuţi, percheziţionaţi sau arestaţi decât cu acordul prealabil al Consiliului Uniunii Avocaţilor. Potrivit avocaţilor, proiectul a fost aprobat cu abateri de la norma legală.
„Noi ne-am trezit peste noapte cu o iniţiativă, un amendament pentru lectura a doua a unei legi, despre care avocaţii au aflat absolut întâmplător. Asta a stârnit o mare revoltă în interiorul breslei. S-a creat percepţia că se face tainic. Pentru că era vorba de lectura a doua a altui amendament de concept. Conceptul viza accederea în avocatură. Propunerea autorului ţine de anularea unor garanţii care sunt inerente profesiei de avocat. Este cu totul alt concept. După Regulamentul Parlamentului, astfel de amendamente nu-şi au locul după prima lectură. Organul de urmărire penală ar putea să intenteze unui avocat un dosar pe evaziune fiscală, să vină să percheziţioneze biroul acestui avocat, căutând de fapt, actele unui client de care este interesat”, a spus avocatul Oleg Efrim, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PROTV Chişinău.
După ce avocaţii şi-au manifestat indignarea faţă de varianta iniţială a amendamentului, conţinutul acestuia a fost modificat. Într-un final, a fost aprobată formula de compromis potrivit căreia avocaţii nu pot fi reţinuţi, percheziţionaţi sau arestaţi fără acordul Consiliului Uniunii Avocaţilor, cu excepţia cazurilor de corupere pasivă, corupere activă, trafic de influenţă sau infracţiuni flagrante.
„Sunt de acord că avocatul trebuie să beneficieze de anumite garanţii. Dar, în ţara noastră am văzut cum judecătorilor le sunt asigurate toate garanţiile de independenţă, după cele mai bune standarde europene, iar independenţă nu am văzut. La fel e în cazul procurorilor. Înţeleg că pot exista abuzuri din partea organului de urmărire penală, logica nu este de a construi ziduri în jurul anumitor categorii de profesionişti, împotriva acestor abuzuri, ci de a elimina aceste abuzuri. Neapărat menţinem garanţiile în ceea ce priveşte percheziţiile şi păstrarea secretului profesional”, a spus preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Olesea Stamate.
Ieri, preşedintele Uniunii Avocaţilor, Dorin Popescu, a anunţat că apărătorii renunţă la greva generală iniţiată la 20 ianuarie şi le-a cerut autorităţilor elaborarea şi aprobarea până la sfârşitul lunii aprilie 2022 a unei legi care le-ar asigura avocaţilor garanţii suplimentare. În eventualitatea în care revendicarea nu va fi respectată, avocaţii ameninţă cu o nouă grevă generală.