„Aleşii“ de la CSJ despre decizia de a-i retrograda

Cei şapte magistraţi de la Curtea Supremă de Justiţie care au de ales între demisie şi un loc într-o instanţă inferioară au păreri împărţite despre hotărârea CSM. Unii o vor contesta, alţii se vor resemna.

Cel mai nemulţumit pare a fi Ion Muruianu care a condus Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) din 2007 până în 2012. Judecătorul a calificat decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a-l trimite la Curtea de Apel Chişinău drept una „abuzivă, arbitrară, ilegală".

„E dreptul meu să contest"

„Constituţia, în articolul 116, spune că magistraţii sunt inamovibili, ceea ce înseamnă că nu pot fi transferaţi, detaşaţi, suspendaţi şi sancţionaţi decât în limitele cadrului legal. Membrii CSM s-au bazat pe un regulament pe care-l consider derizoriu", a declarat Ion Muruianu. „Este dreptul meu să contest decizia. Ştiu să-mi apăr drepturile. Am demonstrat-o nu o singură dată. Este greu să te răfuieşti cu mine", a mai spus predecesorul lui Mihai Poalelungi, actualul şef al CSJ.

„Trăim într-un stat democratic şi fiecare are dreptul să-şi expună opinia. Despre acest regulament s-a ştiut şi nimeni n-a avut obiecţii. La baza deciziei au stat câteva criterii: profesionalismul, anii munciţi în sistemul judecătoresc, inclusiv la CSJ, dar şi imaginea judecătorului", i-a replicat Poalelungi.

„Ştrengarii" din familia CSJ

Unii colegi de-ai lui Muruianu vizaţi în decizia Consiliului sunt mai îngăduitori. „Nu am nicio îndoială că membrii CSM s-au condus de buchia legii. Cineva urma să nu încapă în lista celor 33, câţi trebuie să rămână la Curte. La CSJ e ca într-o familie. Părinţii ţin la toţi copiii, doar că unii sunt mai buni, alţii mai ştrengari", a comentat Valentin Barbă. El nu exclude că îşi va „exploata potenţialul la Curtea de Apel Chişinău".

„Am mai trecut o dată printr-o procedură de reorganizare. Se întâmpla în 1996, când judecătoria supremă de atunci a fost restructurată, sistemul judecătoresc trecând de la două trepte la patru", şi-a amintit Eugenia Fistican.

Cei mai buni dintre cei buni

Atât Nina Cernat, cât şi Iulia Cimpoi au refuzat să comenteze, în timp ce Svetlana Caitaz şi Sergiu Furdui nu au fost de găsit. Toţi cei şapte vor trebui să ia o decizie până pe 20 decembrie. Dacă magistraţii nu vor accepta un loc vacant la o altă instanţă, vor trebui să-şi dea demisia de onoare.

„La Curtea Supremă ar trebui să lucreze judecători mai competenţi decât în instanţele inferioare. Aşa cum e de înţeles că magistraţii CEDO trebuie să fie mai buni decât cei de la curţile supreme din statele membre ale Consiliului Europei", mai spune Mihai Poalelungi, care a renunţat la funcţia de judecător la Înalta Curte de la Strasbourg.

„Nu înseamnă că cei şapte magistraţi sunt mai răi decât alţii. Este vorba de o reformă în derulare. Cineva oricum trebuia să plece, aşa că s-a luat în calcul atât performanţa, cât şi numărul condamnărilor la CEDO", a comentat şi ministrul Justiţiei Oleg Efrim.

Proces netransparent

Nicolae Eşanu, viceministru al Justiţiei pe timpul guvernării PCRM, crede însă că problemele în domeniu nu se vor rezolva dacă se va mări sau se va micşora numărul magistraţilor.

„Aceşti judecători nu sunt nici cei mai corupţi, nici cei mai slabi din punct de vedere a pregătirii profesionale. Rezolvarea problemelor în Justiţie nu ţine de numărul magistraţilor la CSJ. Întrebarea e însă cum au fost aleşi anume cei şapte. Acesta e cel mai trist lucru - faptul că procesul de selectare nu a fost unul public", este de părere Nicolae Eşanu.