Alergolog: Alergia la puful de plop se dezvoltă ca urmare a sensibilizării faţă de polenuri

Primele polenuri de primăvară, inclusiv polenul de mesteacăn, polenul de arin negru, de ierburi şi de graminee provoacă reacţii alergice. Pentru a trece mai uşor peste această perioadă cu alergii sezoniere, trebuie evitat contactul cu alergenul în cauză.

Dacă apar reacţii alergice, se recomandă tratament de desensibilizare şi medicamente antihistaminice, a precizat pentru IPN şeful secţiei alergologie al Institutului Mamei şi Copilului, Tatiana Gorelco.

Puful este un transportator atât al polenurilor, cât şi al prafului. „Atunci când insuflăm puf de plop, acestea ne irită mecanic, însă procesul de alergizare în mare majoritate este dezvoltat de către acele polenuri pe care puful de plop este în stare să-i transporte”, a explicat alergologul.

Manifestările clinice ale acestei alergizări pot fi diverse, dar preponderent suferă căile respiratorii superioare. Persoanele care au contactat cu puful de plop pot să se confrunte cu pruritul nazal, strănuturi şi înroşirea ochilor. Foarte multe persoane, ca răspuns la iritaţia pufului de plop, pot să aibă afecţiuni cutanate. „În unele cazuri putem reacţiona prin tuse, prin durere în gât sau senzaţie de sufocare”, a adăugat medicul.

Oricine poate suferi de alergie la polen. „Deşi predispunerea către maladie alergică se transmite din generaţie în generaţie, atunci când avem o expunere prelungită la alergen, chiar şi oamenii fără predispoziţie genetică pot să dezvolte maladii alergice”, a explicat Tatiana Gorelco.

Pentru a trece mai uşor peste perioada de înflorire a plopilor, este recomandată evitarea plimbărilor în locurile unde cresc copacii. Plasele antiţânţar la geamuri vor împiedica pătrunderea pufului în casă. Ca tratament, sunt administrate medicamente cu efect antialergic, inclusiv în formă de pastile sau picături.

Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi nu a putut preciza numărul plopilor care cresc în municipiul Chişinău.