Al doilea partener comercial al Moldovei este în prag de faliment
0Riscul de faliment al Ucrainei îl depăşeşte pentru prima dată în ultimii doi ani pe cel al Argentinei şi se apropie foarte mult de cel al Greciei. Agravarea situaţiei economice din Ucraina poate afecta grav Republica Moldova şi întreaga regiune.
Situaţia din Ucraina stârneşte îngrijoare în rândul investitorilor. Astfel, ţara vecină aşa şi nu a reuşit să negocieze cu Rusia un preţ mai mic la gaz, iar autorităţile de la Kiev ezită să se conformeze termenilor unui acord de asistenţă cu Fondul Monetar Internaţional.
Acest lucru a stârnit îngrijorări legate de capacitatea ţării de a-şi onora obligaţiile de plată de 11,9 miliarde de dolari în acest an, riscul de default crescând în ultimele şase luni mai mult decât în oricare altă ţară supravegheată de Bloomberg, cu excepţia Greciei. În timp ce Ucraina se confruntă cu adâncirea deficitului de cont curent, cu încetinirea creşterii economice şi cu accesul limitat la pieţele globale de capital, preşedintele Viktor Ianukovici a refuzat majorarea tarifului de gaze plătit de populaţie, măsură necesară pentru a primi 15,6 miliarde de dolari ajutor financiar de la FMI, sprijinindu-şi astfel partidul de guvernământ a cărui popularitate este în declin înaintea alegerilor din luna octombrie.
O eventuală intrare în incapacitate de plată a Ucrainei ar putea avea efecte grave şi asupra Republicii Moldova şi va duce încetinirea creşterii economice, susţine Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă.
„Ţara vecină este al doilea partener comercial al Moldovei şi o deteriorare a situaţiei economice ne poate afecta direct. Nu este exclus şi un scenariu ca ţara noastră să intre şi ea în criză şi să nu înregistreze în acest an o creştere a economiei", a precizat economistul.
Mai mult, Roman Chircă spune că o eventuală criză economică în Ucraina, cumulată cu cea din Belarus, poate afecta şi Rusia.
Costul asigurării datoriei Ucrainei pe cinci ani împotriva riscului de neplată a crescut cu 271 de puncte de bază în ultimele şase luni, până la 797 de puncte de bază pe 21 februarie.
Creşterea economică s-ar putea reduce la 3,9% în acest an de la 5% anul trecut, estimează guvernul, pentru că turbulenţele din zona euro ameninţă exporturile de oţel, iar vremea rece afectează recolta de cereale.
În ultimele luni a crescut şi presiunea pusă pe moneda naţională a Ucrainei, grivna, pentru că reducerea încrederii în autorităţi a stopat intrările de capital şi investiţiile.
Rezervele valutare şi de aur ale Ucrainei au scăzut în 2011 cu 3,3 miliarde de dolari, la 31,8 miliarde de dolari, din cauza deprecierii monedei naţionale şi a adâncirii deficitului de cont curent de la 2,2% la 5,5% din PIB.