Ai grijă pe unde calci, mergi pe un câmp minat!

Teritoriul Republicii Moldova este presărat cu aruncătoare de mine, proiectile şi grenade. Cel mai grav este că nimeni nu ştie câte muniţii active sunt încă ascunse în pământ

Obiectele explozive au rămas după cel de-al Doilea Război Mondial sau în urma conflictului armat de pe Nistru, dar în ultimii ani geniştii moldoveni au tot mai mult de lucru. Situaţia este alarmantă mai ales pentru faptul că numărul victimelor creşte de la an la an, chiar pe timp de pace.

Anul trecut, specialiştii au dezamorsat 2.200 de mine, iar în 2012 - 1.800. Până în 2010, în medie erau găsite în jur de 500 de explozibile pe an. Mihail Semionov, comandantul Batalionului Geniu „Codru“, din cadrul Armatei Naţionale, explică numărul în creştere al muniţiilor depistate prin procesul de eroziune a solului şi inundaţii, care le scot la suprafaţă.

„Cel mai des le descoperim aruncătoare de mine în raioanele Ungheni, Ştefan Vodă, Căuşeni. Proiectilele de artilerie le identificăm la Cantemir, Cahul, Orhei, Nisporeni şi Hânceşti. La Dubăsari, Criuleni, Bender şi Varniţa au fost găsite mine antipersonal. În Nordul Moldovei mai rar sunt astfel de situaţii, totuşi acolo am identificat grenade antitanc, grenade de mână şi cartuşe. Toate sunt extrem de periculoase“, atenţionează locotenent-colonelul. Obiectele explozive sunt depistate deseori de localnici, care, din necunoaştere, îşi pierd viaţa în urma deflagraţiei. De exemplu, un bărbat de la Teleneşti, în timp ce săpa temelia unei case, a găsit o mină şi a lovit-o de un par ca s-o cureţe de noroi. Din acelaşi motiv au murit, recent, şi doi copii din Orhei.

VICTIMELE NECUNOAŞTERII

„Este foarte grav că oamenii nu-şi dau seama la ce pericol se expun. Zilele trecute, în casa unui cetăţean din Soroca au fost descoperite mai multe grenade. Omul le colecţiona. O altă persoană, din Călăraşi, aduna muniţie de artilerie, punând astfel în pericol viaţa celor din jur“, spune militarul.
Din 1992 şi până în prezent, 21 de persoane, printre care şase copii, au murit după ce au călcat pe mine sau le-au deteriorat, iar alte 26 au fost rănite de schije. Victime au fost şi printre genişti. Doi ofiţeri au decedat, iar unul a rămas fără picioare în timpul serviciului.

VISEAZĂ LA TEHNICĂ PERFORMANTĂ

În Moldova activează şase brigăzi de geniu responsabile de o anumită zonă. Câte una sunt la Bălţi şi la Cahul, două - în Chişinău şi alte două - la Negreşti. Deşi nu se pot lăuda cu tehnică sofisticată, geniştii noştri spun că se descurcă. Totuşi, ei speră să primească până la sfârşitul anului câţiva roboţi, ca să lucreze ca şi colegii lor din SUA. „Despre tehnica noastră nu putem spune că e foarte-foarte, dar ne permite să executăm misiunile“, menţionează Mihail Semionov.

MESERIE PENTRU CEI MAI CURAJOŞI

Puţini bărbaţi au curajul să devină genişti. Pentru unii e o tradiţie de familie. E şi cazul comandantului Mihail Semionov şi al locţiitorului său, Vitalie Gurulea, care au avut militari în familie. Ambii au participat, în 2007, la misiunea din Irak. „Atunci am dezamorsat 65.505 de obiecte explozive. Înseamnă că am salvat tot atâtea vieţi. Fiecare operaţiune este periculoasă. Ne salvează doar pregătirea bună şi credinţa în Dumnezeu“, afirmă Gurulea.

La fel de curajoşi sunt şi începătorii. „Sunt pregătit şi aştept cu nerăbdare să aplic în practică tot ce am învăţat“, mărturiseşte Maxim Vlas, pe care l-am întâlnit în contonament la Batalionul Geniu din Negreşti.

Tehnica noastră nu este performantă, dar ne permite să executăm misiunile.

Mihail Semionov, Comandant Batalion Geniu

1.800
de muniţii. Atâtea obiecte explozive au neutralizat geniştii de la începutul acestui an, pe teritoriul Republicii Moldova.Nu atingeţi explozibilul

Nu atingeţi explozibilul

Dacă aţi găsit un explozibil, în niciun caz nu-l atingeţi cu mâna sau cu alte obiecte, nu-l mişcaţi din loc şi nu-l loviţi. „Marcaţi locul şi anunţaţi imediat poliţistul de sector sau sunaţi la primărie", ne sfătuiesc specialiştii. Geniştii sunt obligaţi să se deplaseze, în timp de 48 de ore, la faţa locului şi să dezamorseze obiectul. Dacă nu poate fi transportat la poligoanele de la Cahul, Bulboaca sau din Bălţi, militarii le neutralizează pe loc sau le detonează într-o zonă izolată, pentru a nu pune în pericol viaţa oamenilor.