Agricultorii renunţă la  pluguri

18 moldoveni au trecut la tehnologia conservativă de prelucrare a solului, numită No-Till, adică nu-şi ară terenurile.

În lume, agricultura fără plug este practicată de 60 de ani, fiind în acest fel prelucrate 125 de milioane de hectare. La noi, această tehnologie a ajuns abia recent şi a cuprins doar 50.000 de hectare.

Potrivit ministrului Agriculturii, Vasile Bumacov, această metodă exclude aratul, iar semănatul se face direct pe solul neprelucrat. „Datorită resturilor vegetale, pământul este protejat şi are o capacitate mai mare de a absorbi apa, în comparaţie cu cel arat, săpat, boronit. În consecinţă, nu este afectat procesul natural de formare a solului. Agricultura tradiţională, în schimb, favorizează dezvoltarea eroziunii solului provocate de apă şi de vânt“, a explicat oficialul.

Recoltă bună, chiar şi pe secetă

Pentru a demonstra eficienţa sistemului No-Till, ministrul a adus două mostre din câmp: una cu sol prelucrat tradiţional şi a doua - prin sistemul conservativ. În ambele a turnat apă. Din primul recipient apa a curs pe podea, iar în a doua s-a oprit în pământ. A fost o demonstraţie a faptului că solul neatins de lama plugului reţine apa şi culturile se dezvoltă mai bine. Pe de altă parte, ploile spală de pe solurile prelucrate stratul de cernoziom, refacerea căruia poate dura până la o sută de ani.

Agricultorii moldoveni care au încercat această metodă spun că au obţinut anul trecut, care a fost unul secetos, cantităţi de cereale şi floarea-soarelui de două ori mai mari decât colegii lor care şi-au arat terenurile.

Gheorghe Panfil, directorul unei gospodării agricole din satul Plopi, raionul Donduşeni, prelucrează prin metoda No-Till 1.000 de hectare de pământ. „După ce ne-am dezis de pluguri, am reuşit să menţinem umiditatea în sol şi am exclus eroziunea. În acelaşi timp, am strâns o roadă mai bună.

În plus, cheltuim mai puţin pentru lucrările anuale, folosim mai puţine braţe de muncă şi avem mai mult timp liber“, s-a lăudat fermierul. Şi-a împărtăşit experienţa sa colegilor şi Ion Curjos, din satul Larga, raionul Cahul. Acesta susţine că în 2012, când Sudul Moldovei a fost pârjolit de secetă, el a avut o recoltă cu 50% mai bogată decât vecinii săi. „Datorită economiilor ce le-am putut face la prelucrarea pământului, mi-am permis să cumpăr tehnică performantă“, a spus Ion Curjos.

Prim-ministrul Vlad Filat, prezent la întrunirea agricultorilor de ieri, i-a sfătuit să nu se limiteze doar la producerea de materie primă, ci să-şi dezvolte afacerile, prelucrând produsele agricole. În plus, premierul le-a promis că Guvernul va pune accent pe dezvoltarea agriculturii.