80 de ani de la expediţia sociologică din satul Cornova, fostul judeţ Orhei
0Acum opt decenii, un desant de peste 50 de sociologi, etnografi, antropologi, filosofi şi economişti conduşi de profesorul Dimitrie Gusti, a venit de la Bucureşti pentru a cerceta satul românesc din Basarabia. Din câteva zeci de localităţi din stânga Prutului au ales comuna Cornova, judeţul Orhei.
În vara lui 1931, academicianul Gusti, iniţiatorul metodei monografice, i-a cerut savantului Ştefan Ciobanu să-i recomande un sat de mazili şi răzeşi, aproape de mănăstire şi în care ţăranii îşi zic unul altuia „căpitane". S-a întâmplat ca expediţia cu numărul şapte să fie ultima condusă de Gusti. La sfârşitul săptămânii, la Chişinău şi Cornova, a fost lansat volumul „Cornova. 1931", semnat de Dimitrie Gusti şi colaboratorii săi. „Acum 80 de ani trebuiau să fie editate trei volume cu rezultatele cercetării de la Cornova, dar din diverse motive n-au mai apărut. Unele texte sunt publicate în premieră, altele sunt preluate după textele tipărite în SUA sau Germania", a declarat Vasile Şoimaru, unul dintre editori.
„O MONOGRAFIE ANIMATĂ“
„A fost o mografie animată. Echipa Gusti s-a simţit foarte bine şi mulţi dintre colaboratori au revenit de Crăciun sau mai târziu la Cornova. Henri Stahl, care conducea cercetarea cât timp lipsea Gusti, a spus ulterior că a învăţat foarte multe de la ţărani, de exemplu, cum negociau ei după o ceartă", a povestit profesorul universitar Zoltan Rostas de la Universitatea din Bucureşti.
Cartea are peste 150 de poze semnate de fotograful Iosif Berman
„Ăsta era un sat de boierime ţărănească. Şi mai aveau un lucru deosebit. Era foarte puternică prezenţa lui Ştefan cel Mare. Nici nu mi-am imaginat aşa ceva. Aici a stat Ştefan cel Mare şi a zis aşa, aici în pădure a fost Ştefan cel Mare, în biserica asta a fost Ştefan cel Mare, peste tot a fost. Şi ţăranii ăştia care nu-l văzuseră, că n-aveau cum, povesteu despre el nişte lucruri foarte interesante. Şi credeau în ele", a povestit mult mai târziu, înainte să treacă în lumea celor drepţi, Ernest Bernea, unul dintre sociologii din echipa gustiană.
Un alt fragment inclus în volum se referă la deznaţionalizarea prin biserică. „Noi găsisem acolo o politică de deznaţionalizare care ne-a îngrozit. Nu numai prin şcoală, cum era de aşteptat. Prin biserică. Biserica era toată în mâna ruşilor. Am găsit sate în care slujba se făcea în ruseşte", a spus într-un interviu de istorie orală Constantin Marinescu.