37 de ţărani din Republica Moldova produc cât un francez
0Agricultura Moldovei are o productivitate scăzută, investiţii minore, dar costuri exagerate, arată statisticile oficiale
Aproape 30% din populaţie îşi desfăşoară activitatea în sectorul agrar, dar produce doar 9% din Produsul Intern Brut.
Dacă în perioada 1990-1992, un ţăran din Republica Moldova obţinea o producţie agricolă în valoare de 1.350 de dolari pe an, între 2005-2007 a scăzut la 1.276 de dolari, arată World Development Report 2011, publicat de Banca Mondială.
Acelaşi raport atestă că, în comparaţie cu anii 1990-1992, în perioada 2005-2007 producţia agricolă pe lucrător a crescut în Ucraina de 1,6 ori, în Albania, Belarus şi Ungaria de două ori, iar în Armenia, Bulgaria şi România de trei ori.
PRODUCEM MAI
MULT PENTRU CASĂ
Statisticile Băncii Mondiale denotă că productivitatea muncii în agricultura Ucrainei este cu 60% mai mare decât cea din Republica Moldova. În Federaţia Rusă este de 2,5 ori mai crescută, în România de 5 ori, iar în Olanda de circa 31 de ori.
Valorile cresc în Statele Unite ale Americii şi Franţa unde, comparativ cu Moldova, productivitatea muncii în agricultură este de 35 de ori, respectiv de 37 de ori mai mare. Cercetătorii din cadrul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică (IEFS), explică situaţia prin faptul că o mare parte din exploataţiile agricole sunt folosite de proprietarii de la noi pentru a-şi asigura propriile necesităţi. Astfel, în prezent, o treime din gospodăriile ţărăneşti înregistrate în ţară deţin terenuri agricole cu o suprafaţă mai mică de un hectar. Circa 60% din gospodării au suprafeţe cuprinse între 1 şi 5 hectare. La proasta productivitate agricolă se adaugă tehnologiile învechite, lipsa infrastructurii de piaţă şi a abilităţilor de marketing, în cazul ţăranilor, susţin economiştii de la IEFS, în studiul „Probleme de dezvoltare a sectorului agro-alimentar din Republica Moldova". O altă problemă este lipsa investiţiilor în agricultură. De exemplu, doar 1,5% din totalul investiţiilor străine în economia ţării au luat calea agriculturii. Acest lucru confirmă „indirect competitivitatea redusă a acestui sector", constată specialiştii. Una dintre consecinţele acestei stări este faptul că, din 2007, Moldova a devenit importator net de alimente. Asta în timp ce până acum patru ani ţara noastră a fost în permanenţă un exportator-net de alimente.
CE NE RECOMANDĂ EXPERŢII
Ţinând cont de importanţa sectorului şi de necesitatea asigurării securităţii alimentare a ţării, economiştii de la IEFS recomandă promovarea investiţiilor în procesarea producţiei agricole.
Specialiştii mai sugerează şi utilizarea mai multor culturi agricole într-o gospodărie, investiţii publice în stocuri de rezervă, susţinerea organizării exploataţiilor agricole mici în grupuri şi în asociaţii specializate.