22 de milioane de euro a achitat Moldova în cauzele de condamnare la CEDO, din 1997
0Aproape 22 de milioane de euro a fost obligată să plătească Republica Moldova urmare a tuturor hotărârilor de condamnare a acesteia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în perioada 1997-2021. Doar anul trecut au fost acordate compensaţii de 2,6 milioane de euro, dintre care două milioane au fost acordate într-o singură hotărâre, în care era vizată fabrica de zahăr din Ghindeşti.
Datele se conţin într-o notă analitică a Centrului de Resurse Juridice.
Într-o conferinţă de presă la IPN, preşedintele Centrului, Vladislav Gribincea, a remarcat că cele mai violate articole din Convenţia pentru drepturile omului, din 1997, se referă la: dreptul la un proces echitabil, interzicerea torturii, dreptul la libertate şi siguranţă, dreptul la un recurs efectiv, dreptul la respectul vieţii private, dreptul la protecţia proprietăţii.
„Se vorbeşte foarte mult despre plata din buzunarele judecătorilor şi procurorilor a despăgubirilor dispuse de CEDO pentru încălcarea drepturilor omului. Potrivit Comisiei de la Veneţia, judecătorii pot răspunde cu averea proprie doar pentru erori nescuzabile, în cazul în care, cu bună ştiinţă, ignoră prevederile CEDO şi jurisprudenţa Curţii”, a remarcat preşedintele CRJM.
CEDO a adoptat anul trecut 68 de hotărâri şi 40 de decizii în cauze moldoveneşti, cel mai mare număr din istoria Republicii Moldova. Numărul mare se datorează faptului că judecătorul moldovean care participă la examinarea cauzelor s-a schimbat în decembrie 2021 şi, probabil, Curtea a dorit să finalizeze examinarea cererilor în care fostul judecător a participat la faza avansată de examinare, consideră Vladislav Gribincea.
Treisprezece hotărâri din cele 68 se referă la regiunea transnistreană şi vizează încălcarea drepturilor omului care sunt imputabile nu Republicii Moldova, dar Federaţiei Ruse, în toate cauzele fiind condamnată. De asemenea, au fost constatate 69 de violări atribuite statului Republica Moldova. Cele mai multe violări – 16 – se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil. Alte violări ţin de neexecutarea termenului rezonabil de executare a hotărârilor judecătoreşti. Asta, potrivit preşedintelui CRJM, vorbeşte despre faptul că judecătorii moldoveni nu oferă compensaţii adecvate pentru încălcarea obligaţiei de a executa hotărâri judecătoreşti în termen. Multe hotărâri vizează relaţiile dintre două părţi private.
Cele mai importante hotărâri ale CEDO din punct de vedere juridic se referă la cauza Talambuţa şi Iaşcinina v. Republica Moldova, care vizează neacordarea asistenţei medicale adecvate deţinuţilor care suferă din cauza bolilor cornice. CEDO a subliniat că sistemul medical din penitenciar nu a acţionat cum trebuie. În cauza „Mătăsaru”, care se referă la reţinerea pentru organizarea unui protest extravagant şi sancţionarea contravenţională nejustificată, CEDO a reţinut că scopul protestului nu a fost să umilească pe cineva, dar să atragă atenţia asupra corupţiei din instituţie. O altă cauză este „Petrenco şi alţii”, unde este vorba despre reţinerea lui Grigore Petrenco şi a altor persoane care au protestat în faţa Procuraturii Generale şi au fost reţinuţi şi acuzaţi penal. Curtea a constatat că protestul nu a fost violent, respectiv, nu erau motive de reţinere.
Nota analitică „Republica Moldova la CtEDO în 2021”, cu mai multe detalii, poate fi găsită pe site-ul web al CRJM.