13 ONG-uri, îngrijorate „de modul netransparent” prin care Parlamentul i-a numit în funcţia de judecător la CCM pe Domnica Manole şi Vladimir Ţurcan

13 organizaţii neguvernamentale au semnat o Declaraţie prin care „declară profunda îngrijorare în legătură cu modul netransparent de numire” în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a Domnicăi Manole şi a lui Vladimir Ţurcan de către Parlament.

„Un asemenea mod de numire, fără explicarea motivelor anulării rezultatelor concursului organizat anterior, bazat pe criterii politice, denotă ignorarea importanţei acestei instituţii şi subminează în continuare încrederea publică în independenţa Înaltei Curţi”m se arată în Declaraţie.

Orgnizaţiile semnatare a declaraţiei amintesc că, la 2 iulie 2019, Parlamentul a anunţat concurs pentru selectarea a doi candidaţi pentru funcţia de judecător constituţional, care urmau a fi selectaţi de Comisia juridică, numiri şi imunităţi şi ulterior confirmaţi de plenul Parlamentului. 

La concurs s-au înscris 23 candidaţi, un număr record în practica de până acum, ceea ce indică şi o încredere sporită în obiectivitatea concursului anunţat. La 24 iulie 2019, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a intervievat candidaţii preselectaţi, plasând toate interviurile în spaţiul public la finalizarea acestora. După ascultarea opiniilor reprezentanţilor invitaţi la interviu, membrii Comisiei au completat fişele de evaluare a candidaţilor, oferind punctaj fiecărui candidat. Conform p. 26 al Regulamentului cu privire la organizarea şi desfăşurarea concursului pentru selectarea candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Constituţionale din partea Parlamentului, primii doi candidaţi cu cel mai mare punctaj se consideră învingători ai concursului şi se prezintă Parlamentului pentru numirea în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale. Conform punctajului oferit de membrii Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, domnii Nicolae EŞANU şi Vladimir GROSU au obţinut cel mai mare punctaj. Totuşi, la 16 august 2019, Parlamentul a numit în funcţia de judecători constituţionali alte două persoane, şi anume pe doamna Domnica MANOLE şi domnul Vladimir ŢURCAN, ultimul nefiind nici printre candidaţii la concurs. Parlamentul nu a explicat motivul ignorării rezultatelor concursului şi deciziei luate la 16 august.

Organizaţiile semnatare spun că „regretă modalitatea prin care Parlamentul Republicii Moldova a decis selectarea judecătorilor Curţii Constituţionale”. 

„Ignorarea rezultatelor concursului organizat, inclusiv selectarea unor candidaţi care nici nu au participat la concurs, discreditează pe viitor ideea organizării unor concursuri publice organizate de Parlament pentru ocuparea unor funcţii înalte în stat. În acelaşi timp, se descurajează candidaţi merituoşi să mai participe pe viitor la asemenea concursuri anunţate. Acest lucru reduce şi mai mult nivelul de încredere din partea societăţii într-un proces liber şi corect de alegere a noilor membri ai Curţii Constituţionale, încredere deja mult prea ştirbită în rezultatul numirilor ultimilor trei judecători constituţionali din decembrie 2018 şi activitatea Curţii Constituţionale în special între 7-9 iunie 2019. Constatăm cu regret că s-a mai ratat o ocazie potrivită pentru crearea premiselor pentru consolidarea integrităţii, autorităţii şi independenţei Curţii Constituţionale a Republicii Moldova”, se spune în Declaraţie.

ONG-rile solicită Parlamentului să modifice Legea cu privire la Curtea Constituţională prin:

a) prevederea obligaţiei Parlamentului de a institui o comisie din specialişti notorii cu o vastă experienţă în domeniul dreptului în vederea selectării candidaţilor  la funcţia de judecător constituţional,

b) prevederea criteriilor de selecţie bazate pe principiile de transparenţă, nediscriminare şi acces liber la concurs, fiind aleşi doar candidaţii care corespund celor mai înalte criterii de profesionalism, integritate, ataşament faţă de valorile drepturilor omului şi notorietate. 

SEMNATARI:

• Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM)
• Asociaţia Promo-LEX
• Asociaţia pentru Democraţie Participativă (ADEPT)
• Institutul pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE)
• Fundaţia Est-Europeană (EEF)
• Institutul de Politici Publice (IPP)
• Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER)
• Centrul de Investigaţii Jurnalistice (CIJ)
• Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD)
• Institutul pentru Iniţiative Strategice (IPIS)
• Asociaţia Presei Independente (API)
• IDIS ”Viitorul”
• Amnesty International Moldova