Yemenul, un nou front în războiul antitero

Responsabilii militari occidentali sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că Yemenul ar putea deveni următorul „Irak“ sau „Afganistan“ în ceea ce priveşte securitatea. Atacul eşuat din ziua de Crăciun şi ameninţările asupra ambasadelor arată intenţia reţelei Al-Qaida din Yemen de a lovi ţinte din afara acestei ţări.

Japonia, Spania şi Franţa şi-au închis ieri ambasadele din capitala yemenită Sanaa, urmând exemplul SUA şi al Marii Britanii, ale căror ambasade au rămas ieri închise, pentru a doua zi consecutiv. Măsura a urmat anunţului că forţele guvernamentale yemenite au pierdut urma a şase camioane pline cu arme şi explozibili.

Tot ieri, Germania şi-a închis secţia consulară a ambasadei sale. "SUA au semnale că reţeaua Al- Qaida plănuieşte un atac împotriva unui obiectiv din Sanaa. Ştim că Al-Qaida este acolo. Ştim că trebuie să fim atenţi pe unde călcăm", a declarat John Brennan, consilierul pe probleme de securitate internă şi luptă antiterorism al preşedintelui american, Barack Obama.

Grupuri care declară că au legături cu Al-Qaida în Peninsula Arabică au ameninţat reprezentanţe străine la Yemen. Nivelul de vigilenţă la ambasada noastră era deja ridicat", a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Ministerului francez de Externe.

Aceste decizii intervin după anunţul Marii Britanii şi al SUA privind crearea unei unităţi speciale de luptă împotriva terorismului în Yemen, pentru a împiedica Al-Qaida să transforme ţara într-un mare fief islamist.

SUA vor dubla ajutorul militar

Reţelele teroriste din Yemen s-au reconstituit după o evadare în masă a deţinuţilor, în 2006, când peste 20 de terorişti suspecţi şi condamnaţi, au reuşit să scape. Ulterior, Yemenul a plătit şi preţul intensificării luptei antitero din alte ţări ale regiunii, precum Arabia Saudită, Irak şi Pakistan. Aceste acţiuni au încurajat teroriştii să se refugieze în zonele mai puţin guvernate ale Yemenului.

În ultima perioadă, s-au intensificat confruntările între trupele guvernamentale yemenite şi militanţi ai Al-Qaida, care şi-au întărit poziţiile în zonele muntoase din Yemen. Zeci de combatanţi islamişti au fost ucişi sau arestaţi recent, iar Al-Qaida a ameninţat cu represalii.

Autorităţile de la Sanaa insistă că ofensiva a fost lansată de forţe yemenite, însă organizaţia islamistă a acuzat SUA de implicare. Al-Qaida a revendicat atentatul eşuat de pe ruta Amsterdam-Detroit din data de 25 decembrie, spunând că acest gest se dorea o replică la implicarea americană în Yemen şi la sprijinul militar acordat guvernului de la Sanaa. Conform unui raport publicat de "Washington Post", ajutorul militar acordat de SUA Yemenului se va dubla în acest an.

Sanaa nu cooperează

Ambasada americană la Sanaa a fost atacată pe 17 septembrie 2008. Atentatul cu o maşină capcană a făcut atunci 17 morţi

Comandantul forţelor americane în Irak şi Afganistan, generalul David Petraeus, în cursul unei recente vizite la Sanaa, l-a asigurat pe preşedintele yemenit Ali Abdullah Saleh, de tot sprijinul acordat de ţara sa luptei Yemenului împotriva terorismului. Dar oficialii yemeniţi par a respinge cooperarea strânsă cu Occidentul.

Ministrul yemenit de externe, Abubakr Qirbi, a declarat pentru un ziar guvernamental din Yemen că ţara sa este gata să coopereze cu serviciile de informaţii occidentale, dar că nu şi-a luat niciun angajament privind organizarea unor operaţiuni antitero comune cu Occidentul. Surse ale securităţii yemenite insistă că informaţiile privind consolidarea reţelei teroriste în ţară sunt "exagerate".

Ministerul de Interne din Yemen a postat un mesaj pe website-ul său, asigurând că militanţii sunt sub "supraveghere permanentă".

Analiştii spun că îngrijorările Occidentului sunt o dilemă pentru preşedintele Yemenului, Ali Abdullah Saleh, îngrijorat că o cooperare cu Occidentul ar fi percepută ca o cedare în faţa americanilor.

Liderul din umbră

Anwar al-Awlaki, un cleric radical musulman american, de origine yemenită, este considerat unul dintre liderii din umbră ai Al Qaida în Yemen. El a fost asociat cu o serie de atacuri şi comploturi din întreaga lume - de la cel din 11 septembrie 2001 la incidentul de la Fort Hood din noiembrie 2009.

De când a fugit în Yemen, în decembrie 2007, al-Awlaki a sprijinit, în predicile sale, dar şi pe internet, violenţa, pe care el o consideră o datorie religioasă şi care a atras, se pare, noi recruţi, precum Umar Farouk Abdulmutallab. Cu numai o zi înainte, oficialii yemeniţi anunţaseră că Awlaki ar fi fost ucis într-un atac aerian asupra unei baze a Al Qaida, în sudul ţării, dar informaţia a fost negată ulterior de apropiaţii acestuia.

Patria salafismului

Ironic, tocmai sărăcia Yemenului, care a contribuit la reputaţia sa pentru pioşenie, a fost cea care a atras sute de musulmani şi convertiţi la islam din întreaga lume, care au venit să studieze aici. Mulţi sunt atraşi de Salafism, o ramură radicală a islamului, care prosperă în Yemen.

Cea mai săracă ţară musulmană

Yemenul, un stat cu 23,6 milioane de locuitori, situat în Peninsula Arabică, este cea mai săracă ţară din Orientul Mijlociu. Economia yemenită este dependentă, în mare parte, de petrol, dar producţia scade iar veniturile bugetului de stat ar putea dispărea total în următorul deceniu. Corupţia şi disputele dintre triburi exacerbează şi mai mult problemele naţionale.